Scrisoarea lui Orban pentru Dăncilă. Ce transmite liderul PNL Guvernului

„În contextul menținerii acelorași politici economice ale guvernului, nu avem încredere că guvernul PSD-ALDE este pregătit să înceapă cu adevărat procesul de aderare la zona Euro. Uitându-ne, însă, la ceea ce ați făcut până acum și la criteriile de convergență stabilite prin tratatul de la Maastricht ne dăm seama că dumneavoastră și guvernul pe care îl conduceți nu aveți acest obiectiv, iar demersul pe care îl faceți este unul pur propagandistic”, afirmă Ludovic Orban, în scrisoarea adresată șefului Executivului.

Liderul liberal trece în revistă măsurile economice ale coaliției de guvernare și evoluțiile din economia românească:

Vă enumerăm câteva rezultate și evoluții din economia românească care umbresc credibilitatea demersului dumneavoastră:

ADMINISTRAȚIE Intervenție excepțională la blocul din Rahova. În ce constă operațiunea, o premieră în România

19:49

ECONOMIE Ministrul grec al Finanțelor a prezentat bugetul pentru 2027. Pierrakakis se laudă cu stabilitatea economică a Greciei și creșteri peste media Europei

19:44

„1. Nivelul prognozat al inflației din România, așa cum putem deduce din ultimul raport asupra inflației transmis de BNR, este estimat la cca. 4.5% (media anuală pentru 2018). La acest nivel al inflației, România nu mai respectă Tratatul de la Maastricht, de a avea inflația cu maxim 1.5 puncte peste media celor mai performante trei state ale Uniunii Europene. La acest nivel al inflației România nu mai respectă Tratatul Uniunii.

2. Ținând cont de deficitul de 0.59% din PIB în primele două luni ale anului, există un risc ridicat ca articolul din tratat, referitor la plafonul de deficit de sub 3% din PIB, să nu fie îndeplinit. Ținând cont de toate creșterile nesustenabile de cheltuieli ale guvernului, considerăm că astăzi ținta de deficit asumată de guvern nu este realistă.

3. Doar anul trecut, datoria României a crescut cu 5.5 mld. Euro, această datorie fiind generată de creșterea cheltuielilor curente bugetare ale statului în dauna investițiilor, care au dus în final la creșterea deficitelor. Ținând cont de faptul că actuala creștere economică este bazată în cea mai mare parte pe consum fiind astfel nesustenabilă, inevitabil creșterea economică va încetini, ceea ce va duce la creșterea accelerată a datoriei publice, iar indicatorul referitor la datoria publică din criteriile de la Maastricht se va deteriora.

4. Conform Tratatului de la Maastricht, dobânzile pe termen lung trebuie să fie mai mici cu 2 puncte procentuale decât media celor mai performanți trei membri UE din perspectiva stabilității prețurilor. Astăzi, România se împrumută pe termen lung cu 4.40%, din cauza lipsei încrederii investitorilor internaționali în capacitatea României de a se dezvolta durabil pe termen lung. Astfel, astăzi, nici acest criteriu nu este respectat.

5. În art.140 (1) al Tratatului de la Maastricht, se cere ca rapoartele de convergență să examineze un grad înalt de convergență sustenabilă, cu referire la urmatoarele criterii : «realizarea unui înalt grad de sustenabilitate a prețurilor», «sustenabilitatea poziției financiare a guvernului», «încadrarea cursului de schimb în limite normale de fluctuație stabilite pentru ERM 2» și «pentru nivelurile ratelor dobânzilor pe termen lung». Ținând cont de caracterul imprevizibil al politicilor economice ale guvernului ne temem că sustenabilitatea invocată în articolul menționat nu va putea fi atinsă.

6. Din cauza politicilor economice duse până în prezent de către guvern și a lipsei de predictibilitate a acestora, nu ne vom califica prea curând pentru a intra în ERM 2. Conform raportului de convergență al Băncii Centrale Europene, criteriul referitor la variația cursului de schimb este marcat ca neîndeplinit pentru toate țările care nu sunt în ERM 2.

7. Pe lângă convergența nominală, adoptarea cu succes a Euro este condiționată și de un anumit nivel de convergență economică reală. Astfel, lipsa reformelor structurale precum și reducerea masivă a investițiilor publice pun în pericol potențialul de creștere economică pe termen mediu și lung.

8. Conform analizelor Partidului Național Liberal, actuala creștere economică este nesustenabilă, bazată prea mult pe consum și prea puțin pe investiții și dezechilibrează grav economia. Deficitele comerciale și de cont curent cresc accelerat, iar presiunile inflaționiste generate de excesul de consum sunt mai mult decât evidente”, potrivit sursei citate.

Orban amenință că PNL își va retrage reprezentatul din Comisiei Naționale pentru trecerea la moneda euro, pe senatorul PNL Florin Cîțu.

„Am primit cu surprindere invitația dumneavoastră de a desemna un reprezentant al Partidului Național Liberal în grupul de lucru al Guvernului României pentru adoptarea monedei Euro. Aderarea la zona Euro este un obiectiv fundamental al Partidului Național Liberal. Uitându-ne, însă, la ceea ce ați făcut până acum și la criteriile de convergență stabilite prin tratatul de la Maastricht ne dăm seama că dumneavoastră și guvernul pe care îl conduceți nu aveți acest obiectiv, iar demersul pe care îl faceți este unul pur propagandistic. În cazul în care nu veți da semne clare că intenționați cu adevărat să faceți pași fermi în direcția corectă, noi nu vom participa la acest simulacru și ne vom retrage reprezentantul”, a completat Ludovic Orban.

Prima ședință a Comisiei Naționale pentru trecerea la moneda euro va avea loc pe 12 aprilie, pe ordinea de aflându-se diagnoza criteriilor de convergență pentru adoptarea monedei euro, informează un comunicat al Guvernului.

Miercuri a avut loc reuniunea conducerii Comisiei Naționale pentru trecerea la moneda euro la care au participat co-președinții și vice-președinții acesteia. Conducerea comisiei s-a reunit pentru a aproba Regulamentul de Organizare și Funcționare, precum și ordinea de zi și problematica ce urmează să fie discutată în prima ședință a Comisiei Naționale.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a subliniat că prin ordonanța de urgență de înființare a comisiei a fost stabilită o periodicitate bilunară pentru lucrările Comisiei, cu participarea reprezentanților Guvernului, Academiei Române, BNR și al Comisiei Naționale de Prognoză, care asigură Secretariatul Comisiei Naționale.