Când ar putea veni răspunsul Comisiei de la Veneția pe Legile Justiției. Zegrean: „Lucrurile ar putea fi simplificate mult pentru că îl avem pe Tudorel Toader care este, el însuși, membru”

Fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, pentru agenția de presă MEDIAFAX, că este constituțional ca președintele României să sesizeze Curtea Constituțională după ce o lege a fost trimisă pentru reexaminare în Parlament, scopul fiind să verifice textul care a rezultat în urma reexaminării.

„Faptul că președintele a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională pe cele două legi, din pachetul de trei pentru că una este înapoi la Parlament, trimisă de Curtea Constituțională, este în regulă, constituțional este în regulă pentru că președintele, după ce solicită Parlamentului să reexamineze o lege poate să sesizeze Curtea Constituțională, chiar dacă anterior trimiterii în Parlament legea a fost verificată de Curte pentru că se presupune că prin reexaminare, unele texte se modifică și atunci cel puțin cu privire la acele texte, președintele poate sesiza Curtea pentru a verifica textul care a rezultat în urma reexaminării”, a declarat Augustin Zegrean.

Conform fostului președinte al Curții Constituționale a României, Comisia de la Veneția nu lucrează permanent, iar sesizarea pe care președintele Klaus Iohannis o face este chiar între sesiunile Comisiei.

„Comisia la Veneția nu lucrează permanent, ea lucrează în sesiune, are patru sesiuni pe an. În restul perioadei, între sesiuni există 4 -5 oameni care fac parte din comisie, președintele, vicepreședinții și doi sau trei secretari. În situația aceasta, când apar astfel de probleme între sesiuni, Comisia poate să desemneze doi-trei specialiști din cadrul Comisiei care se pot deplasa în țara respectivă sau solicită legile în discuție, le analizează și fac un punct de vedere care este trimis solicitantului, dar este supus și spre dezbatere la prima sesiune care urmează. La noi, lucrurile ar putea fi simplificate mult pentru că îl avem pe domnul ministru Tudorel Toader care este el însuși membru în Comisia de la Veneția, este specialist în drept constituțional și probabil că dacă situația aceasta ar fi apărut într-o altă țară, Comisia l-ar fi desemnat și pe el să meargă despre ce e vorba”, a mai spus fostul președinte al CCR.

Augustin Zegrean a explicat că atunci când Comisia de la Veneția este sesizată, se pune în mișcare o întreagă procedură și este „civilizat” să fie așteptat răspunsul și să nu fie date legile înainte de a veni punctul de vedere al Comisiei.

„Curtea Constituțională nu-și face programul după sesiunile Comisiei de la Veneția pentru că ea nu funcționează ca instanță de judecată, cum este cazul Curții Europene de Justiție după care trebuie să aștepți, legea prevedea că se suspendă cauza. Când te adresezi Comisiei de la Veneția în mod normal, civilizat este să aștepți răspunsul pentru că în momentul în care ai sesizat se pune în mișcare o întreaga procedură, un întreg mecanism și ar fi cel puțin necivilizat să ceri un punct de vedere și tu să nu mai aștepți răspunsul, să dai legile înainte să vină acel punct de vedere. Dar asta nu atârnă de Curtea Constituțională în mod special. Curtea poate să dea o decizie. Curtea în general s-a cam potrivit la decizii cu practica Comisiei de la Veneția”, a spus Augustin Zegrean.

Totodată, fostul președinte al Curții Constituționale a României crede că președintele Klaus Iohannis are dreptate când spune că „sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze justiția, ci să timoreze magistrații”.

„Câtă vreme se creează o procuratură specială, care are ca atribuții doar să-i cerceteze pe magistrați ce crezi mai mult decât atât?! Sigur că sunt structuri menite să timoreze magistrații pentru că este un articol în Constituție, articolul 16, care spune că suntem toți egali în fața legii, ori, când se face o structură specială de anchetă, numai pentru judecători și procurori, nu mi se pare că mai suntem chiar egali în fața legii. Poate fi interpretată și dintr-o perspectivă și din alta. De ce să fie un procuror special care să-i ancheteze pe judecători când pe alte categorii profesionale îi cercetează aceleași structuri de parchet, pe toată lumea?! Ar fi pentru prima dată când o anumită categorie profesională ar fi cercetată de o altfel de procuratură”, a spus Augustin Zegrean.

Totodată, potrivit fostului președinte CCR, Curtea Constituțională poate fi sesizată pe un articol pe care s-a pronunțat deja și a respins sesizarea de oricâte ori se vrea, singurele cauze pe care nu se revine fiind cele declarate neconstituționale.

„Curtea Constituțională analizează de regulă numai pe sesizare, deci nu se poate sesiza din oficiu. Plus că dreptul este într-o permanentă dezvoltare, într-o permanentă mișcare, sunt lucruri pe care nu le-ai observat la o primă cercetare, sunt lucruri care nu au fost sesizate într-o primă sesizare și de aceea un articol pe care Curtea s-a pronunțat și a respins sesizarea, poți reveni, de oricâte ori vrei. Numai pe articolele pe care Curtea le-a declarat neconstituționale nu mai poți reveni. Unde Curtea s-a pronunțat și a zis că este constituțional astăzi, poate să revină peste un an și să spună că nu este în regulă, nu este bun articolul pentru că între timp lumea mai citește, mai învață, mai studiază”, a mai declarat Augustin Zegrean.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că va sesiza Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția pe pachetul de legi ale Justiției.

Șeful statului a mai anunțat că după ce CCR se va exprima va face o nouă analiză a legilor și va decide atunci dacă se impune o reexaminare.