Kovesi reclamă la ONU „atacul cu știri false” asupra luptei anticorupție din România. Replica lui Toader: Achitările, conflictele juridice sau abuzurile nu sunt „știri false”

„Investigațiile noastre efectuate au fost primite cu speranță și încredere de societate. Dar în egală măsură rezultatele noastre au determinat o contrareacție. Au existat încercări repetate de a modifica legislația anticorupție pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii anticorupție sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situații în care s-a refuzat ridicarea imunității politicienilor acuzați de infracțiuni de corupție. Pe lângă aceste încercări, întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri prin știri false sau prin declarații publice de natură să slăbească încrederea în justiție. Cea mai mare provocare în România este acum păstrarea independenței judecătorilor și procurorilor și stabilitatea legislativă acestea fiind vitale pentru ca procurorii anticorupție să fie eficienți”, a spus Kovesi la ONU.

Procurorul șef al DNA a precizat că, în ultimii cinci ani, instituția a trimis în judecată 68 demnitari/oficiali de rang înalt: 14 miniștri și foști miniștri și 53 de membrii ai Parlamentului.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

„Dintre aceștia, au fost deja condamnați definitiv 27 de demnitari. În aceeași perioadă, D.N.A. a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3 miliarde dolari. Din punctul meu de vedere, 3 recomandări importante ale convenției au dus la această schimbare radicală: o legislație penală eficientă, înființarea unei structuri de parchet specializate și un sistem de justiție integru și independent”, a completat Kovesi.

„Legislația anticorupție din România s-a modernizat în sensul reglementărilor convenției. (..)Procurorii anticorupție sunt independenți în activitatea lor, iar independența este dublată de responsabilitate. Și nu în ultimul rând, mă voi referi la cea mai importantă premisă a combaterii eficiente a corupției la nivel înalt. Aceea a integrității și independenței sistemului de justiție. (..) Numai o justiție independentă poate asigura o judecată corectă. Numai o justiție independentă poate face ca legea să fie egală pentru toți. (..) Cred că trebuie să reflectăm împreună asupra modului în care sunt respectate recomandările de statele semnatare ale Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției”, a precizat procurorul șef al DNA.

Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii ce marchează aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției (U.N.C.A.C.), cunoscută și drept Convenția de la Merida, și nu au rămas fără un răspuns din România.

Ministrul Justiției Tudorel Toader a comentat miercuri seară, la România TV, în legătură cu afirmațiile formulate la ONU de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, că achitările, conflictele juridice de natură constituțională, dosarele în care a survenit prescripția sau abuzurile nu sunt „știri false”:

„Numeroase achitări, mai ales din ultimul timp, cele trei conflicte juridice de natură constituțională provocate în mai puțin de un an de zile, faptul că în multe dosare a survenit prescripția răspunderii penale și nu s-au rezolvat în termenul acela rezonabil, abuzurile pe care le vedem cu toții, faptul că un procuror sau altul ieri era de elită, lăudat, apreciat, și azi e anchetat la rândul lui pentru represiune nedreaptă sigur nu sunt știri false. Dacă vrem să fim onești, trebuie să prezentăm bunele și relele care caracterizează sistemul de justiție din România, bunele și relele care caracterizează DNA-ul. Să vedem dacă într-un stat de drept principul, exigența, binele public care rezultă din statul de drept permit ca pentru X cazuri bine rezolvate să se tolereze numeroasele achitări, abuzuri și toate celelalte. Părerea mea este că nu”.