Procurorii militari vor audia aproximativ 6.000 de părți vătămate în dosarul Revoluției

Din verificările efectuate până în acest moment, se estimează numărul total al persoanelor vătămate și părților civile la aproximativ 6.000.

Astfel, toate persoanele vătămate, părțile civile ori succesorii acestora vor fi citate la sediile parchetelor militare din București, Iași, Cluj și Timișoara sau la inspectoratele județene de poliție din județele în care își au domiciliul, respectiv la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

Audierile vor fi făcute de către procurorii militari sau organele Poliției judiciare.

„Având în vedere obiectul cauzei, respectiv infracțiunile contra umanității prev. de art. 439 din Codul penal, săvârșite în perioada 17 – 31 decembrie 1989, în prezent se fac verificări pentru identificarea tuturor persoanelor care, în perioada anterior menționată, au fost ucise sau rănite, au suferit vătămări fizice sau psihice ori au fost private de libertate într-un mod grav, pentru identificarea succesorilor acestora, dacă este cazul, precum și a domiciliilor lor actuale. (…) Persoanele care vor fi citate sunt rugate să prezinte, cu ocazia audierii, ACTELE MEDICO-LEGALEcare atestă vătămările suferite în contextul evenimentelor din decembrie 1989, documentele care atestă calitatea de succesori ai persoanelor vătămate și părților civile, precum și orice alte documente referitoare la existența unor dosare penale sau civile, având ca obiect vătămările suferite și prejudiciile cauzate în cursul evenimentelor din decembrie 1989″, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, remis MEDIAFAX.

Procurorii transmit că, având în vedere numărul mare al persoanelor care vor fi chemate pentru audieri, acestea sunt rugate să se prezinte la sediul unităților de parchet sau de poliție indicate în citații, NUMAI LA DATA ȘI ORA STABILITE.

Pe 2 aprilie, procurorul general Augustin Lazăr a cerut președintelui României încuviințarea urmăririi penale în legătură cu săvârșirea infracțiunii contra umanității în cazul lui ION ILIESCU, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), a lui PETRE ROMAN, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României și față de GELU VOICAN VOICULESCU, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României, în dosarul Revoluției.

În cadrul Dosarului Revoluției, procurorii au anunțat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceaușescu din decembrie 1989, dar și cele legate de declanșarea și efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.
Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu EFECT DE PANICĂ emis în timpul discursului lui Nicolae Ceaușescu din 21 decembrie 1989 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală. Anchetatorii s-au edificat și cu privire la cum a fost declanșată și executată DIVERSIUNEA MILITARĂ, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989. Procurorii au mai clarificat, în cadrul dosarului, și succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgoviște, locația unde s-a aflat cuplul Ceaușescu, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.

„Probele au evidențiat existența unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unități militare, precum și existența unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind ELIMINAREA FIZICĂ a cuplului Ceaușescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înțelegere a diversiunii radio-electronice. Au fost realizate progrese notabile pentru înțelegerea fenomenului diversionist (UNICîn istoria României prin complexitate și anvergură), atât sub aspectul mecanismelor concrete de acțiune, cât și din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de așteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind AUTORII DIVERSIUNIIși eventualele complicități în realizarea acesteia”, a spus atunci procurorul Marian Lazăr.

Astfel, până la execuția celor doi, care a avut loc pe 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora, potrivit Parchetului.
Procurorii au mai precizat faptul că, după anul 1989, probe importante au fost distruse sau alterate.