Muzeul Țăranului Român refuză proiecția unui „film cu lesbiene”

Potrivit Mediafax, Tudor Giurgiu, administratorul societății de distribuție Transilvania Film, acuză într-o scrisoare deschisă că pelicula regizorului Bogdan Theodor Olteanu „Câteva conversații despre o fată foarte înaltă” nu va fi proiectată la cinematograful Muzeului Țăranului Român din București, „deși este un cinema care primește subvenții atât de la CNC, cât și din programul Europa Cinemas tocmai pentru a programa filme românești și europene de calitate”.

Regizorul Tudor Giurgiu apreciază că refuzul proiecției nu este „eventuala temere că filmul ar fi un rebut, ci că e un «FILM CU LESBIENE», iar asta ar putea regenera scandalul din luna februarie”.

ATAC Un agent ICE a împușcat un bărbat în Austin. Victima este în stare gravă

10:38

REACȚIE Premierul desemnat Siegfried Mureșan îl atacă pe Călin Georgescu după descinderea DIICOT. Îl numește „personaj pro-rus, anti-european”

10:31

„A transforma cinematograful într-un loc unde filmele de un anumit gen nu sunt binevenite, în pofida valorii lor, doar pentru că se consideră a fi străine de discursul și mesajul Muzeului Țăranului Român, e o interpretare forțată și nepotrivită valorilor europene ale lumii în care trăim”, precizează regizorul și producătorul Tudor Giurgiu.

Potrivit lui Giurgiu, decizia conducerii Muzeului Țăranului este determinată de presiunea la care este supusă din partea publicului care disociază obiectul activității MȚR de tematica LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali): „Așa cum i-am transmis și personal doamnei director al muzeului, Liliana Passima, încerc să îi înțeleg decizia și, da, poate că are dreptate. Conduce un muzeu extraordinar, care a trecut prin vremuri complicate și are de dus multe bătălii în intern, nu dorește să-și alieneze o parte a publicului, care consideră că programarea unor filme cu tematică LGBT este străină de substanța instituției. Rămân, totuși, cu îndoiala sinceră că protestatarii din februarie au vizitat muzeul cu adevărat în ultimii 5 ani sau au măcar habar despre programele sale curente”.

De cealaltă parte, într-un răspuns transmis miercuri la solicitarea Mediafax, Liliana Passima a explicat diplomatic, că a refuzat proiecția acestui film pentru că muzeul trece printr-o perioadă complicată, ce presupune un efort administrativ mare privind activitatea principală a instituției, cea muzeală, care are statut de prioritate și nu poate fi surclasată „de obiectivele secundare, cum este și proiecția de spectacole cinematografice, căreia i-am dat o importanță tot mai mare în ultimii ani”.

„Întâmplarea care a provocat scrisoarea deschisă a domnului Tudor Giurgiu este relativ simplă: a fost refuzată motivat proiecția unui film, dar nu este totuși una oarecare, pentru faptul că invocă dreptul la liberă exprimare. Contextul este perioada destul de complicată pe care muzeul o traversează, aceasta presupunând un considerabil efort administrativ post-șantier (obținerea unor avize de funcționare, relocările personalului, repunerea expunerii permanente, o multitudine de probleme tehnice), derularea unui proiect cu finanțare din fonduri europene, o serie de intervenții ce țin de conservarea colecțiilor. Toate acestea presupun aprobări, finanțări, termene pe care nu ne permitem să le ratăm prin angajarea într-o colaborare punctuală (programarea unui film precum cel în cauză) care ne-ar putea deturna spre noi tensiuni”, transmite Passima.

„Aceasta este o listă scurtă cu probleme deloc liniștitoare, pe care orice persoană de bună credință le va regăsi printre obiectivele principale ale muzeului nostru și de care poate că nu foarte mulți dintre cei ce ne vizitează cinematograful sunt conștienți. În acest context mai puțin vizibil publicului larg am considerat că nu este potrivită proiecția unui film, care avea toate datele de a genera tensiuni similare celor din luna februarie. Într-adevăr, în următoarea perioadă MȚR ARE NEVOIE DE LINIȘTE, care însă nu coincide cu cea de care amintea domnul Tudor Giurgiu în corespondența purtată pe tema proiecției acestui film”, potrivit directorului Muzeului Țăranului.

„Situația face ca, în această perioadă, interesul imediat al casei de producție pe care domnia sa o manageriază, și pe care de altfel pot să-l înțeleg, să nu se suprapună cu interesul imediat al MȚR. Am sperat că unul din partenerii din segmentul strict al difuzării filmelor la CMȚ va putea înțelege că obiectivele de prim ordin ale MȚR, cele ce țin de activitatea sa muzeală, au statut de priorități și că nu pot fi surclasate de obiectivele secundare, cum este și proiecția de spectacole cinematografice, căreia i-am dat o importanță tot mai mare în ultimii ani”, mai spune Passima, care adaugă faptul că „MȚR nu poate fi tribuna sau spațiul tampon al niciuneia din părțile care uneori transformă muzeul nostru, voit sau nu, într-un câmp de luptă, un decor, când mai natural, când mai butaforic”.

Pe 4 februarie, o proiecție a filmului „120 BPM/ bătăi pe minut„, de Robin Campillo, cu tematică gay, programată la cinematograful Muzeului Țăranului Român din București, a fost întreruptă de proteste, în timpul cărora mai multe persoane, afișând icoane, steaguri și pancarte anti-LGBT, au intonat cântece bisericești.

Câteva zile mai târziu, și proiecția filmului cu tematică gay „Soldații. Poveste din Ferentari„, de Ivana Mladenovic, a fost întâmpinată cu proteste.

La momentul respectiv, Muzeul Țăranului a transmis într-un comunicat remis Mediafax că „nu are calitatea de a cenzura conținutul unei proiecții cinematografice care în prealabil a obținut de la autoritățile competente toate avizele și certificatele de rating impuse de lege. Cinema Muzeul Țăranului face parte din rețeaua cinematografică Europa Cinemas, respectând întru totul standardele de calitate în domeniu, difuzând filme europene non-naționale și naționale”.