ALEGERI ÎN TURCIA. Recep Erdogan, pus la încercare pentru prima oară după decretarea stării de URGENȚĂ

Dacă nici un candidat nu obține duminică peste 50% din voturi, un al doilea tur, va avea loc pe 8 iulie.

Alegerile prezidențiale și parlamentare anticipate din Turcia au loc în contextul în care președintele Recep Tayyip Erdogan vrea consolidarea puterii, după modificarea Constituției. 

Recep Tayyip Erdogan va implementa noul sistem constituțional prezidențial, eliminând postul de prim-ministru și centralizând puterea prin funcția de președinte.

Printre politicienii care candidează împotriva lui Recep Erdogan se numără Muharrem Ince, din cadrul Partidului Popular Republican (CHP), fostul lider prokurd Selahattin Demirtas, aflat în detenție, și fostul ministru de Interne Meral Aksener, din cadrul formațiunii politice Iyi. Dacă niciun candidat nu va obține majoritate în scrutinul prezidențial, pe 8 iulie va avea loc turul al doilea.

Șomajul și inflația, lovesc dur votanții lui Erdogan 

Turcia organizează duminică alegeri parlamentare și prezidențiale, pe fondul creșterii șomajului și inflației, ce lovesc dur în clasele de jos ale societății turce și în micii comercianți, aceștia fiind principala bază electorală a președintelui Recep Tayyip Erdogan, care vrea consolidarea puterii.

Lista micro-candidaților care nu au reușit să obțină nici măcar 2% împreună. Cum a strâns fiecare 18.000 de semnături ca să candideze și cine a ieșit pe locul 6, chiar dacă a anunțat că se retrage din cursă

15:23

IMOBILIARE Noutatea momentului pe piața imobiliară. Ce oraș din România a detronat Clujul și Capitala în topul scumpirilor

15:19

„Inflația în domeniul alimentației a ajuns la 30%. Oamenii nu își mai pot permite să cumpere carne. Lintea costă șase lire, năutul opt lire, fasolea zece lire. Poporul nu își mai permite să cumpere nici măcar fasole”, a declarat săptămâna trecută, în timpul unui miting electoral care a avut loc în cartierul de clasă medie Ãœsküdar din Istanbul, contracandidatul Muharren Ince.

În ciuda sloganelor populiste ale aspirantului la postul de președinte al Turciei, există o realitate care amenință să aibă un impact asupra prezenței la urne și anume să umpli cămara votantului de clasă medie costă din ce in ce mai mult. Opoziția revendică în aceste ultime zile de campanie, preocupările de bază ale turcului de rând. Rata șomajului tinde să crească, în momentul de față fiind de 10,1%. Însă un procent de 16,1% din populație îl reprezintă tinerii, în rândul cărora rata șomajului este de 17,1%. Inflația, chiar dacă este departe de anii haotici de dinainte de ascensiunea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan și a partidului său Justiție și Dezvoltare (AKP), a ajuns la 12,5% în luna mai și continuă să crească.

Această creștere afectează direct clasele de jos și micii comercianți ce constituie baza tradițională de votanți ai lui Erdogan.

50.000 de persoane arestate

În urma loviturii de stat eșuate din luna iulie 2016, autoritățile turce au arestat peste 50.000 de persoane, iar 140.000 de funcționari publici și militari au fost suspendați din funcții ori demiși. Multe din persoanele vizate de anchete sunt suspectate că ar avea legătură cu Fethullah Gulen, un cleric musulman acuzat de Ankara că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat militară.

Deși activiștii pentru democrație, opoziția și guvernele occidentale au criticat măsurile punitive, Ankara insistă că este necesar să elimine în totalitate presupusa amenințare reprezentată de mișcarea clericului Fethullah Gulen.

Clericul musulman Fethullah Gülen, fost aliat al lui Recep Tayyip Erdogan și lider al Mișcării Gülen (Hizmet), care trăiește în autoexil în statul american Pennsylvania, a negat orice implicare în complotul eșuat și îl acuză pe Erdogan că încearcă să acapareze și mai multă putere.