Curtea Constituțională va relua la toamnă dezbaterile asupra sesizărilor pe Legile Justiției

Astfel, plenul Curții Constituționale va dezbate în septembrie sesizarea PNL și USR asupra modificării Legii 303/2004 privind statutul magistraților, a obiecției ÎCCJ și a partidelor din Opoziție la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și a obiecției președintelui Klaus Iohannis la Legea 317/2004 privind organizarea CSM.

Pe 11 iulie, PNL și USR au sesizat CCR cu privire la modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cerând judecătorilor CCR să ceară opinia Curții de Justiție a UE referitor la unele întrebări preliminare cu privire la respectarea principiilor statului de drept.

„În cuprinsul sesizării, PNL a solicitat Curții Constituționale sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o serie de întrebări preliminare cu privire la respectarea principiilor statului de drept, a drepturilor privind accesul la o justiție echitabilă și stabilitatea sistemului judiciar din România. Demersuri similare au fost inițiate în cazul Poloniei și Portugaliei, în raport cu statutul magistraților”, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

ADMINISTRAȚIE Intervenție excepțională la blocul din Rahova. În ce constă operațiunea, o premieră în România

19:49

ECONOMIE Ministrul grec al Finanțelor a prezentat bugetul pentru 2027. Pierrakakis se laudă cu stabilitatea economică a Greciei și creșteri peste media Europei

19:44

Totodată, PNL a reiterat solicitarea adresată Curții Constituționale de a ține cont de evaluarea Comisiei de la Veneția asupra modificărilor aduse Legii 303/2004, respectiv de a suspenda soluționarea cauzelor aflate pe rolul CCR până la publicarea analizei Comisiei de la Veneția.

„Amintim faptul că apeluri similare adresate autorităților românești au venit din partea oficialilor Comisiei Europene, ai Consiliului Europei, precum și a principalilor parteneri strategici din UE și NATO. Principalele modificări aduse Legii 303/2004, cu efecte nocive asupra sistemului judiciar, vizează modificarea regimului privind pensionarea magistraților, fapt care riscă să afecteze grav cursul proceselor aflate pe rol. Totodată, modificările aduse modului de numire în funcțiile de conducere periclitează independența magistraților, implicit garanțiile de independență de care ar trebui să se bucure acest corp profesional”, se mai arată în comunicatul liberalilor.

Senatul a adoptat, pe 10 iulie, decizional, în forma inițială, proiectul care modifică Legea 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, respingând astfel cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis. Au fost 75 de voturi „pentru”, 20 voturi „împotrivă” și zero abțineri.

Pe ordinea de zi a plenului de miercuri a a figurat CCR figurează și pbiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, formulată de un număr de 94 deputați din grupul parlamentar al PNL, grupului parlamentar al USR, precum și deputați neafiliați. O sesizare de neconstituționalitate referitoare la modificarea aceleiași legi a fost făcută și de Înalta Curtea de Casație și Justiție și va fi dezbătută tot miercuri de Curtea Constituțională.

Reamintim că, în prealabil, președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea în Parlament a proiectului care modifică Legea 304, însă Legislativul a respins cererea șefului statului.

CCR a amânat discuția și asupra sesizării lui Iohannis cu privire la modificarea Legii 317/2004 privind CSM, președintele României contestând faptul că, deși a fost trimisă la reexaminare, Parlamentul a adoptat legea în forma transmisă inițial la promulgare, respingând implicit cererea sa.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat, pe 6 iulie, din nou Curtea Constituțională cu privire la modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

În sesizarea președintelui se contestă faptul că, deși legea a fost trimisă spre reexaminare, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea dedusă controlului de constituționalitate în forma transmisă inițial la promulgare, respingând implicit cererea de reexaminare.

„După cum s-a stabilit constant în jurisprudența constituțională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de Președintele României implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/rațiunile/textele cuprinse în însăși această cerere. Astfel, Curtea Constituțională a stabilit că „(…) relația dintre Președintele României și Parlament este caracterizată printr-un dialog constituțional permanent, iar în cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorități trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituțional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Președintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluție legislativă atât pentru motive de constituționalitate, cât și de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituțional se deschide un dialog interinstituțional ce trebuie să fie guvernat de normele constituționale referitoare la colaborarea loială între acestea. În acest caz, Parlamentului îi revine rolul fie de a-și însuși observațiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii. Prin urmare, dialogul constituțional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituții, însă numai în limitele cererii de reexaminare”, se arată în sesizarea președintelui Klaus Iohannis.

Cu alte cuvinte, șeful statului reclamă faptul că odată trimisă legea spre reexaminare, aceasta trebuie să intre din nou în procedură parlamentară și dezbaterea să fie reluată în limitele cererii de reexaminare.

Iohannis contestă și faptul că din raportul comisiei sesizate în fond (atât la Camera Deputaților, cât și la Senat) această motivare a respingerii cererii de reexaminare lipsește. De asemenea, din dezbaterile din plenul Camerei Deputaților nu rezultă că aceasta a dezbătut motivele de reexaminare cuprinse în cererea președintelui.