O țară vecină cu România se află în pragul unui RĂZBOI RELIGIOS. AVERTISMENTUL fără precedent al unui teolog

Într-un editorial pentru Bloomberg, Chapnin scrie că ruptura ar putea duce la o vărsare de sânge și toate părțile implicate trebuie să acționeze decisiv pentru a preveni un război.

De câteva secole, după căderea Imperiului Bizantin, Moscova și-a asumat rolul de a „Treia Romă” – o capitală politică și religioasă care va reuni lumea ortodoxă sau cel puțin partea slavă, scrie jurnalistul. În secolul al XVII-lea, biserica rusă „a absorbit” vecinul ucrainean.

Chiar și după scindarea Uniunii Sovietice în 1991, cei mai mulți enoriași ortodocși din Rusia, Ucraina și Belarus au rămas uniți sub un singur lider spiritual, Patriarhul Moscovei.

VIDEOA 46-a noapte de proteste pentru eliberarea lui Călin Georgescu, în fața Arestului Central. Susținătorii fostului candidat la alegerile prezidențiale strigă „DIICOT, stat mafiot!” și „Jos dictatura!”

21:01

ULTIMA ORĂNicușor Dan și Péter Magyar își propun să oprească definitiv tensiunile dintre România și Ungaria. Ce a declarat președintele după întâlnirea de la Dublin cu premierul maghiar

20:56

În 2016, Putin a inaugurat statuia uriașă a Sf. Vladimir, Marele Prinț al Kievului, care a pus bazele Ortodoxiei Ruse, lângă Kremlin – indicând că Rusia vrea să fie adevărata „moștenitoare” al acestuia.

Potrivit lui Chapnin, s-a produs o ruptură. În 1992, fostul lider carismatic al bisericii ruse din Kiev, Filaret, a vrut să înființeze o biserică independentă, „autocefală” – una care să răspundă doar în fața lui… Dumnezeu, ci nu a Moscovei.

La acea vreme, Rusia s-a bucurat de sprijinul Patriarhatului Ecumenic al Constantinopolului, considerat primul dintre egali în lumea ortodoxă, care l-a excomunicat pe Filaret.

Totuși, 6.000 de parohii i-au rămas loiale autoproclamatului patriarh, o amenințare pentru biserica rusă, care, spre detrimentul său, a fost ignorată.

În prezent, operațiunile militare ale lui PUTIN în estul Ucrainei au destabilizat axa puterii. Liderii Ucrainei nu pot permite celui mai mare grup religios, format din 12.000 de parohii, să răspundă în fața unei autorități mai mari, într-un stat-agresor.

Președintele Petro Poroșenko, cu susținerea parlamentului și a unei mari părți din credincioșii din Ucraina, l-au rugat personal pe Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului să acorde independența bisericii ucrainene.

Deocamdată, Constantinopolul este „maleabil”, scrie autorul. Diminuarea influenței bisericii ruse ar duce la sporirea influenței lui Bartolomeu, susținându-l în planul său de a avea legături mai strânse cu creștinismul occidental.

Scindarea nu ar trebui să fie o chestiune „pe viață și pe moarte” pentru credincioși: religia ar rămâne aceeași, bisericile ar păstra contactul. Dar este greu de apreciat LOVITURA pentru MOSCOVA. Ar reprezenta o pierdere uriașă de proprietate: Ucraina însumează o treime sau mai mult din cele 36.000 de parohii de sub Patriarhatul Moscovei. Mai mult, ar slăbi noțiunea de „monopol rusesc”, o ideologie neo-imperialistă pentru sporirea autorității și contracararea influenței din Vest. Pentru KIRIL, pierderea POLITICĂ ar fi uriașă, avertizează Serghei Chapnin.

Moscova a spus că autonomia Ucrainei în acest sens ar fi o CATASTROFĂ INACCEPTABILĂ. L-a condamnat oficial pe Bartolomeu pentru intenția sa de a accepta propunerile lui Poroșenko și a interzis folosirea numelui acestuia în rugăciuni.

Ținând cont de aceste tensiuni și MIZE, este posibil ca VIOLENȚA să răbufnească oriunde, așa cum s-a întâmplat când Rusia a „incitat” părți din estul Ucrainei, care au dorit independența.

Pentru a preveni acest lucru, liderii ruși și ucraineni trebuie să fie înțelepți. Mai întâi, Patriarhul Kiril ar trebui să recunoască problema constituită de dorința Ucrainei de a deveni autonomă religios.

Refuzul său i-ar aduce pierderi în numărul de susținători patriarhi. Dacă se va angaja într-un proces de refuzare, Kiril va pierde aproape totul în fața bisericii independente a Ucrainei, avertizează jurnalistul.

De asemenea, toată lumea trebuie să se abțină de la discursul urii și al violenței. Ambele biserici trebuie să fie un exemplu – mai ales patriarhatul moscovit, care s-a referit la posibilitatea unui RĂZBOI CIVIL PE MOTIVE RELIGIOASE.

Ar fi mai simplu să-i incite pe cei care rămân fideli Rusiei, care i-ar ataca pe militanții pentru o biserică proprie sau viceversa. Toate părțile trebuie să promită PUBLIC că nu vor acționa ostil.

În plus, guvernul de la Kiev trebuie să promită că va respecta alegerile cetățenilor, oricare ar fi ele. Nu este însă suficient: guvernul trebuie să garanteze că nu va pune presiuni într-o direcție sau alta. Va fi nevoie de monitorizare internațională.

Autorul încheie prin a spune că este foarte păcat pentru Biserica Ortodoxă Rusă că acțiunile lui Putin au provocat o asemenea prăpastie între națiuni, care în trecut se înțelegeau. Când bisericile ruse și ucrainene vor lua drumuri diferite, mulți nu vor fi satisfăcuți de rezultate. Dar dacă acest lucru va fi făcut fără PIERDEREA de vieți omenești, va reprezenta O VICTORIE, conchide Serghei Chapnin.

foto: youtube.com