ABUZUL în serviciu și traficul de INFLUENȚĂ, prevederi parțial neconstituționale. CCR a dezbătut sesizarea lui Iohannis

Aproape jumătate din articolele reclamate în obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Opoziție, Klaus Iohannis și ÎCCJ, au fost declarate neconstituționale, au mai precizat sursele menționate.

Judecătorii Curții Constituționale au avut în dezbatere, în ședința de plen de joi, sesizările făcute de președintele Klaus Iohannis, de partidele din Opoziție și de către ÎCCJ asupra legii de modificare a Codului Penal și a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Curtea Constituțională a amânat în mai multe rânduri pronunțarea în cazul sesizărilor făcut de partide, șeful statului și ÎCCJ cu privire la modificarea Codului Penal.

FLASH NEWS Marco Rubio a călătorit alături de Donald Trump în China, cu toate că se afla pe lista de sancțiuni a Beijingului. Ce soluție de compromise s-a găsit

20:48

VIDEO Eugen Teodorovici: Președintele Iohannis cu o mână de politicieni au retrimis cel mai liberal cod fiscal din istorie în Parlament ca să fie măcelărit

20:48

Obiecțiile au fost formulate de un număr de 110 deputați PNL, PMP, USR și neafiliați, precum și de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de șeful statului, Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR, pe 25 iulie, în legătură cu modificările aduse de către Parlament Codului Penal și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Iohannis argumentează, în sesizarea depusă la CCR, că dezbaterea și adoptarea de către Senat a proiectului care aduce modificări Codului Penal încalcă Constituția, în sensul că depășește termenul constituțional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată, termen care, arată șeful statului, s-a împlinit pe 16 iulie, însă inițiativa legislativă a fost adoptată pe 3 iulie de către Senat și pe 4 iulie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

„Termenul de 45 de zile, respectiv de 60 de zile prevăzut la art. 75 alin. (2) din Legea fundamentală este un termen ce privește raporturile constituționale dintre autoritățile publice, respectiv raporturile dintre cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte, și între acestea și Guvern, pe de altă parte. La împlinirea acestuia, dreptul și, totodată, obligația primei Camere competente să dezbată o inițiativă legislativă încetează, legea considerându-se adoptată în forma depusă de inițiator. Ca efect al împlinirii acestui termen, se naște dreptul Camerei decizionale de a se pronunța asupra inițiativei adoptate în condițiile art. 75 alin. (2) și de a decide definitiv. De asemenea, împlinirea acestui termen are consecința imposibilității membrilor primei Camere competente de a mai formula amendamente, dincolo de acest interval de timp stabilit de Constituție propunerile parlamentarilor sau ale comisiilor nemaifiind admisibile. Aceeași este și consecința pentru Guvern care, dincolo de acest termen, nu mai poate formula și depune amendamente cu privire la legea respectivă în cadrul primei Camere sesizate, nu mai poate solicita dezbaterea acesteia în procedură de urgență sau înscrierea ei cu prioritate pe ordinea de zi, toate aceste drepturi putând fi exercitate de Guvern doar în cadrul Camerei decizionale”, se arată în textul sesizării șefului statului, potrivit Administrației Prezidențiale.

Astfel, Iohannis susține, în textul sesizării că atât Codul penal, cât și a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt neconstituționale deoarece încalcă următoarele aspecte: „1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților nu a fost constituțional întrunită; 2. legea nu a fost înscrisă în mod expres pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a Camerei Deputaților, aceasta nefiind adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată și nici înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaților la momentul emiterii Deciziei Președintelui Camerei Deputaților de convocare în sesiune extraordinară”.

PNL, USR și PMP au sesizat CCR, pe 5 iulie, asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului Penal, susținând că peste 30 de articole sunt neconstituționale, printre care și cel care referitor la abuzul în serviciu, cât și abrogarea articolului privind neglijența în serviciu.

Camera Deputaților a adoptat, pe 4 iulie, proiectul care aduce modificări la Codul Penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abțineri, în calitate de for decizional, după ce inițiativa a trecut de Senat pe 3 iulie.