Profesorii de limba română pentru elevii MINORITARI nu ar mai trebui să aibă STUDII superioare de SPECIALITATE

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, OUG care elimină obligativitatea ca profesorii de limba română care predau la clasele cu predare în limbile minorităților naționale să aibă studii superioare de specialitate.

Proiectul de lege de aprobare a OUG a fost adoptat cu 214 voturi împotrivă și 8 voturi contra.

„Profesorii pentru învățământul primar, de la clasele cu predare în limbile minorităților naționale predau disciplinele Comunicare în limba română, precum și Limba și literatura română pe tot parcursul ciclului primar”, prevede actul normativ adoptat.

De asemenea, legea elimină un articol din legea educației naționale: „În învățământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităților naționale, orele de Limba și literatura română prevăzute în planurile de învățământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate”.

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

OPINIE Obiectivul comun al SUA și al Rusiei, în viziunea lui CTP: Ambele vor dispariția Uniunii Europene

22:21

Proiectul merge la Senat, în calitate de for decizional.

De asemenea, Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, un proiect de lege privind acțiunile de despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență. Au fost introduse criterii de integritate pentru angajații Consiliului Concurenței.

Proiectul a întrunit 211 voturi „pentru”, 43 de voturi „contra” și 4 abțineri.

„Prezenta ordonanță de urgență reglementează dreptul oricărei persoane care a suferit un prejudiciu cauzat de o încălcare a legislației în materie de concurență de către o întreprindere sau o asociație de întreprinderi de a solicita instanțelor de judecată competente despăgubirea integrală a prejudiciului suferit”, potrivit proiectului.

Despăgubirile integrale repun persoanele care au suferit un prejudiciu în situația în care s-ar fi aflat dacă legislația în materie de concurență nu ar fi fost încălcată. Despăgubirea integrală include pierderea efectivă, profitul de care este lipsită persoana prejudiciată, precum și plata dobânzii aferente. Despăgubirea integrală în temeiul prezentei ordonanțe de urgență nu poate conduce la o îmbogățire fără justă cauză, indiferent dacă despăgubirea integrală se produce în urma unor despăgubiri punitive, multiple sau de altă natură.

OUG explică și ce reprezintă un „cartel” – o înțelegere sau o practică concertată între doi sau mai mulți concurenți care urmărește coordonarea comportamentului concurențial al acestora pe piață sau influențarea parametrilor relevanți ai concurenței prin practici care includ, printre altele, fixarea sau coordonarea prețurilor de achiziție sau de vânzare sau a altor condiții comerciale, inclusiv în legătură cu drepturile de proprietate intelectuală, alocarea cotelor de producție sau de vânzare, împărțirea piețelor și a clienților, inclusiv manipularea procedurilor de cerere de oferte, restricționări ale importurilor sau exporturilor sau acțiuni anticoncurențiale împotriva altor concurenți;

„Se prezumă că încălcările sub forma unor carteluri provoacă prejudicii constând în creșterea prețului produselor sau serviciilor vizate de cartel cu 20%. Autorul încălcării poate răsturna o astfel de prezumție”, spune legea.

Întreprinderile transmit la cererea Consiliului Concurenței prețurile de vânzare a produselor comercializate de acestea, în vederea realizării de analize, studii de piață sau comparații de preț incluse în platformele on-line destinate informării consumatorilor. În acest scop, selectarea sectoarelor din economie incluse în platformele online se realizează de către Consiliul Concurenței, cu consultarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor sau, după caz, a autorității de reglementare din sectorul respectiv.

Proiectul de lege de aprobare a OUG aduce modificări și legii privind Consiliul Concurenței.

Astfel, plenul Consiliului Concurenței este un organ colegial și este format din 9 membri, după cum urmează: un președinte, 2 vicepreședinți și 6 consilieri de concurență. Membrii Consiliului Concurenței sunt numiți prin decret de către Președintele României, pe baza votului dat de Parlament, la propunerea comisiilor juridice ale celor două Camere. Durata mandatului membrilor Consiliului Concurenței este de 5 ani.

Camera Deputaților este for decizional în acest caz.