Copiii merg cu „PIȚĂRATUL”, un obicei de pe vremea DACILOR, trăit cu emoție și bucurie în Ajunul Crăciunului

Pițărăul este un colăcuț, sub formă de alfa, făcut de gospodine din aluatul rămas de la pâine, dar denumește și copilul care, în ajunul Crăciunului, se trezește înainte de șase dimineața pentru a fi primul colindător.

„Bună dimineața la Moș Ajun! Ne dați sau nu ne dați, sau nu ne lăsați! Dați-ne un covrig, că ne moare porcu” de frig! Dați-ne un colindreț, că ne moare porcu-n coteț! Hăăăăăăăăi, hăi!”, strigă copiii în curțile oamenilor. Și nu termină bine că și ridică mâinile pentru a prinde dulciurile aruncate de vecini, iar apoi le iau de pe jos.

În acest an, la obicei au participat în jur de 100 de persoane, între care circa 40 de copii, dar și părinți și bunici. Unul dintre localnici, Dorin Bucur, a declarat, corespondentului Mediafax, că în acest an mulți săteni plecați la muncă în străinătate au venit de Crăciun acasă și au participat la acest obicei, atmosfera fiind astfel specială.

CONTROVERSĂ Presa ucraineană acuză „virajul eurosceptic și suveranist” al lui Nicușor Dan: „România riscă să se îndepărteze de Europa”

09:11

SPORT Nuntă mare la Iași. Portarul naționalei de fotbal a României se căsătorește cu Loredana Țurcanu

09:04

„Acest obicei pe noi ne unește, iar tradiția merge mai departe de la sine, fără să fie forțată. Este prima urare făcută cu ocazia Nașterii Mântuitorului, la toți locuitorii din sat”, a spus Dorin Bucur.

Dacă îi întrebi pe localnici despre originea acestui obicei spun că, din câte știu, e de pe vremea dacilor și încep să-ți povestească cum erau și ei duși de părinți și bunici cu pițăratul.

În ajunul Crăciunului toate familiile din satul Limba se trezesc devreme, își curăță curțile, își deschid larg porțile și își umplu vasele cu pițărăi, dulciuri, bomboane, fructe, dar și alte bunătăți. Apoi îi așteaptă pe micii colindători.

Primele urări au fost făcute când încă nu se înseninase, acesta fiind un moment atât de mult așteptat de cei mici încât o parte din ei nu reușesc să doarmă bine noaptea de dinainte.

De asemenea, colindatul continuă în satul Limba. La prânz, copiii merg din nou din casă în casă, să vestească Nașterea Domnului, și primesc bani, iar câteva ore mai târziu se colindă la biserică.

Ion Breaz, localnic, a povestit despre acest obicei în volumul Monografia satului Limba.

„În zilele noastre, gazda se trezește dimineața devreme, mătură curtea, pregătește trocuțul (în care se găsesc tot mai puțini pițărăi și tot mai multe dulciuri), încălzește vinul pentru părintii ce-și însoțesc copiii și pentru flăcăi. Deschide larg porțile și după ce aruncă pițărăii, se alătură alaiului și colindă tot satul. La Monument, Moș Crăciun sosește cu sania și împarte daruri copiilor. La ultima casă sătenii cântă „O, ce veste minunată”, prima colindă din an. În tot satul e liniște și se aud doar glasurile colindătorilor. Bucuria lăuntrică a fiecăruia izbucnește prin toți porii unindu-se cu a celorlalți într-o pace sufletească desăvârșită, ce nu poate fi atinsă decât în acestă zi a anului. Este impresionant, emoționant, înălțător!”, potrivit lui Ion Breaz.

Satul Limba este apreciat de comunitățile învecinate pentru că are oameni harnici și gospodari, păstrători de tradiții, altruiști și veseli.

În zona acestei localități au fost descoperite importante situri arheologice care atestă prezența dacilor aici.

Satul este modern, cu drumuri asfaltate și trotuare pavate, și nu există o gospodărie care să nu aibă apă curentă, gaz sau canalizare. Aici trăiesc circa 150 de familii, iar majoritatea oamenilor muncesc în Alba Iulia, însă fiecare are o gospodărie pe care o lucrează după serviciu.

Comuna Ciugud, de care aparține acest sat, este singura din Alba unde populația între cele două recensăminte – din 2002 și 2011 – a crescut.

Foto: Dorin Bucur/ Facebook