Nu vrea DESPĂGUBIRI, nici repunerea pe funcție. Anunțul Laurei Codruța KOVESI, după ce a sesizat CEDO în privința REVOCĂRII de la șefia DNA

„Pentru a opri pe viitor aplicarea unei proceduri abuzive în vederea revocării procurorilor cu funcții de conducere. Nu este vorba despre bani. Prin cererea pe care am formulat-o, nu am solicitat plata unor despăgubiri, ci vorbim despre o chestiune de principiu. Am solicitat CEDO să constate că mi-au fost încălcate, în această procedură de revocare, anumite drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv”, a declarat Laura Codruța Kovesi, la sosirea la Parchetul General.

Fostul procuror șef DNA susține că i-a fost încălcat dreptul la un recurs efectiv.

„Într-o procedură în care nu am fost citată, nu am avut dreptul să îmi fac apărarea, nu am avut posibilitatea să intervin în proces, mi s-a aplicat o sancțiune a revocării de către Curtea Constituțională, cu toate că în legea CCR această atribuție de revocare sau de sancționare a procurorilor cu funcții de conducere nu este prevăzută. Deci este o chestiune de principiu. Mai mult decât atât, este o decizie care a fost definitivă, ea nu poate fi atacată. Pentru orice cetățean al acestei țări care este supus unei proceduri prin care este sancționat disciplinar sau este revocat din funcție, are dreptul să conteste această măsură. Decizia CCR a fost definitivă, fără a putea fi contestată, și astfel am apreciat că mi s-a încălcat dreptul la un recurs efcetiv. Este o chestiune de principiu, nu am solicitat despăgubiri, ci doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicarea unei astfel de proceduri abuzive și altor procurori cu funcții de conducere, pentru că această decizie poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deține o funcție de conducere în Ministerul Public”, a mai spus Laura Codruța Kovesi.

Fosta șefă DNA a mai precizat că nu dorește repunerea pe funcție, menționând că de fapt nici nu este posibil acest lucru, „demersul este unul care vizează o chestiune de principiu, nu vizează situația mea personală, reinstalarea pe funcție sau onținerea unor despăgubiri”.

Laura Codruța Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a acestui an. În plângere se arată că au fost atacate drepturile omului. În replică, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, pentru MEDIAFAX, că o decizie a Curții Constituționale nu poate fi supusă controlului CEDO, deoarece este definitivă.

Laura Codruța Kovesi a contestat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului modul în care a fost revocată din funcție de procuror șef al DNA. Ea arată în plângere că nu a avut dreptul la apărare și nu există o cale de atac împotriva unei decizii a Curții Constituționale. Reacția ministrului Justiției, Tudorel Toader, nu s-a lăsat mult așteptată: O decizie a CCR nu poate fi supusă controlului CEDO, deoarece este definitivă.

„Deciziile CCR nu pot fi supuse controlului CEDO,” a declarat ministrul Justiției Tudorel Toader. „Deciziile CCR sunt definitive, se referă la constituționalitate sau conflicte juridice de natură constituțională.”

Potrivit biroului de presă al Parchetului General, acțiunea intentată de Laura Codruța Kovesi a fost transmisă CEDO la finalul anului trecut. Termenul în care decizia de revocare putea fi contestată este de 6 luni și se va împlini peste două zile.

„Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea,” se arată într-un răspuns al Laurei Codruța Kovesi.

Fosta șefă a DNA reclamă că decizia Curții Constituționale nu a putut fi contestată, pentru că nu există o cale de atac.

„Astfel, am reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 30 mai 2018. În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, se mai arată în răspuns.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din fruntea DNA în 9 iulie 2018, în urma unei decizii a Curții Constituționale. CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președinte, generat de refuzul șefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi. Astfel, judecătorii CCR au stabilit că președintele trebuie să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA.

Imediat după ce a fost revocată din funcție, Kovesi a fost delegată procuror la Serviciul de îndrumare și control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.