NU vom obține un ACORD POLITIC. Părerile sunt divizate. Dăncilă, despre Cadrul financiar MULTIANUAL

„Avem o abordare realistă,”  a declarat Viorica Dăncilă la Radio România Actualități. „Am spus că sper să facem pași importanți, dar nu vom obține un acord politic pentru că există o divizare a părerilor privind acest aspect între statele membre, iar Consiliulul UE din decembrie 2018 a reliefat acest lucru.” 

Premierul a recunoscut că acesta este cel mai dificil dosar din mandatul României la Președinția Consiliului UE: „Cu siguranță cadrul financiar multianual, pentru că de modul în care vom gestiona acest dosar vor fi avute în vedere și celelalte politici, fie cele tradiționale sau migrație, azil, politica externă, tot ceea ce vom hotărâ în următoarea perioadă. Avem și alte provocări la care trebuie să dăm un răspuns, mă refer la Brexit, la UE post-Brexit…”

„Respectăm decizia Marii Britanii de a se retrage din UE, dar trebuie să ne asigurăm în același timp că vom limita consecințele negative generate de această retragere,” atrage atenția Dăncilă. „Cel mai eficient instrument în acest sens îl reprezintă Acordul de retragere agreat la nivel politic de liderii UE și Theresa May, care reprezintă un compromis echilibrat. Acordul obținut va asigura pertitudinea juridică, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni, cărora le garantează păstrarea drepturilor de care beneficiază și în prezent. Cetățenii trebuie să rămână prioritatea noastră. De asemenea, trebuie să sprijinim eforturile Comisiei Europene, a negociatorului șef și a celorlalte instituții europene pentru a asigura cadrul instituțional necesar în oricare dintre scenariile care s-ar putea concretiza în perioada următoare. Cred că obținerea unității statelor membre în jurul principiilor stabilite la nivelul UE este importantă în acest dosar.”

VIDEOIon Cristoiu: Scandalul Nvidia – O operațiune care ar putea fi imitată și de ai noștri

09:11

FLASH NEWSRăzboiul din Iran, pe care să reizbucnească: Teheranul a atacat un radar aflat la o bază militară americană din Bahrain. Reacția lui Trump

09:08

Premierul a afirmat că România va face tot posibilul pentru ca cetățenii români să beneficieze de aceleași drepturi după ieșirea Marii Britanii din UE

Un alt dosar pe care preierul îl consideră extrem de dificil și controversat este migrația: „Acest dosar a dominat în ultimii ani agenda europeană și reflectă una dintre procupările majore ale cetățenilor”.

Premierul a precizat că România a preluat Președinției Consiliului UE în premieră, fiind la primul exercițiu de acest fel.

„Suntem la primul astfel de exercițiu, într-un context atipic. Procedura legislativă va fi mai scurtă în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, iar numărul mare de dosare care așteaptă a fi finalizate creează o presiune mare asupra Președinției României la Consiliul UE. Există voință politică din partea instituțiilor europene și cu siguranță din partea statelor membre pentru a finaliza cât mai multe dosare până la sfârșitul acestui ciclu legislativ, pentru că România încheie agenda strategică 2014-2019. Un dosar complex este cu siguranță cadrul financiar multianual, dosar în care ne propunem să avansăm cât de mult e posibil. Dincolo de temele existente nu e exclus să apară și alte teme, situațiile de criză”, a declarat Viorica Dăncilă la RRA.

Una dintre piedicile în calea consensului ar putea fi atitudinea eurosceptică a populiștilor aflați la putere în țări precum Italia, Polonia sau Ungaria, ce par a căuta puncte comune pentru o coaliție care să aibă un cuvânt mai greu în viitorul Parlament European.

Vicepremierul italian Matteo Salvini încearcă să formeze o alianță eurosceptică înainte de alegerile europarlamentare din mai și ar dori ca Italia și Polonia să lucreze împreună pentru a reforma Europa, relatează Reuters.

„Polonia și Italia vor face parte din noua ‘Primăvară europeană‘, pentru renașterea valorilor europene,” a declarat Salvini într-o conferință de presă cu ministrul polonez de Interne, Joachim Brudzinski.

Italy and Poland want ‘new spring’ in Europe: Salvini https://t.co/AW1tcX8hUT pic.twitter.com/QXOFlA7AqB

— Reuters Top News (@Reuters) January 9, 2019

Vicepremierul italian consideră vitale alegerile din mai, pentru încercarea de a crea un bloc „reformist”, care să schimbe instituțiile de la Bruxelles din interior. Ideea de a transfera o parte din puterea de la Bruxelles către statele membre este doar una dintre cele împărtășite de cele două guverne eurosceptice de la Roma și Varșovia. 

Deși nu sunt aliate în Parlamentul European, partidul de guvernământ în Polonia Lege și Justiție (PiS), condus de premierul Jaroslaw Kaczynski, rezonează cu o parte din ideile promovate de Liga Nordului a lui Matteo Salvini, în special cu cele care încearcă limitarea interferențelor Bruxelles-ului în treburile interne ale statelor membre UE.

„La nivelul relațiilor dintre partidele noastre, suntem la început de drum,” a declarat Matteo Salvini. „Începem să împărtășim idei, viziuni și proiecte pentru viitorul Parlament European, care va fi – în sfârșit – diferit de tot ce a fost până acum.”

În vederea alegerilor europarlamentare, Matteo Salvini intenționează să formeze o alianță de partide cu aceleași idei politice, care să propună electoratului un program comun în 10 puncte, ce urmează să fie finalizat, dar care ca cuprinde teme cum ar fi creșterea economică, securitatea, familia sau originea creștină a Europei. Deocamdată, Liga Nordului nu a reușit să atragă într-o alianță decât partide mici de extremă dreapta, cum ar fi Frontul Național din Franța al lui Marine Le Pen sau un partid anti-islamist din Olanda.

Încercările anterioare ale partidelor populiste de extremă dreapta de a forma o alianță în Parlamentul European au eșuat din cauza divergențelor și a incapacității liderilor de a cădea la un compromis. Și viitoarele negocieri dintre Liga Nordului și Partidul Lege și Justiție vor avea de depășit câteva puncte sensibile. Deja, guvernul de la Varșovia și-a mai domolit tonul împotriva autorităților de la Bruxelles și a acceptat să revizuiasă noua legislație din Justiție, așa cum i-a solicitat Comisia Europeană. Însă chestiunea cea mai dificilă va fi relația cu Rusia. În timp ce Salvini a cerut Uniunii Europene să anuleze sancțiunile împotriva Moscovei, Kaczynski și celelalte partide de dreapta din Polinia le susțin și nu au încredere în Putin.

Posibila alianță între partidele de dreapta din Italia și Polonia îl entuziasmează pe prim ministrul ungar Viktor Orban, care salută inițiativa.

„Alianța italiano-poloneză este una din cele mai importante vești cu care putea începe acest an,” a declarat Orban, citat de Reuters. „Îmi pun mari speranțe în succesul lor.”

Premierul Ungariei este nemulțumit că Partidul Popular European – din care Fidesz, partidul său, face parte – caută alianțe electorale doar printre partidele de stânga, pro-imigrație. Forțele europene anti-imigrație ar putea fi întărite de o alianță de dreapta care să participe la alegerile europarlamentare din mai. Orban, un critic acerb al politicilor UE în domeniul migrației, ar dori ca partidele anti-imigrație să obțină majoritatea în urma alegerilor pentru Parlamentul European din luna mai.

Viktor Orban îl consideră pe Emmanuel Macron lider al „forțelor europene pro-imigrație” și se simte dator să-i fie adversar politic.

„Nu e vorba de ceva personal, ci de viitorul țărilor noastre,” explică Orban. „Dacă intențiile sale privind imigrația vor deveni realitate, va fi rău pentru UNgaria, așa că este adversaul meu politic.”