Pregătirile pentru vizita Papei Francisc la Blaj sunt în toi: Programul slujbei religioase, întâlniri cu enoriașii, beatificarea a șapte episcopi martiri

Programul slujbei religioase pe care Papa Francisc o va susține pe Câmpia Libertății de la Blaj, în 2 iunie, a fost stabilit.

Ceremonia va începe cu celebrarea Sfintei Liturgii și beatificarea celor șapte episcopi martiri, după care se va rosti rugăciunea „Regina Cerului” pe care Suveranul Pontif o spune de obicei în fiecare duminică, în perioada pascală, în balconul de la Vatican.

Părintele vicar general Cristian Barta, reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj, a oferit detalii despre programul slujbei religioase care va avea loc, în 2 iunie, pe Câmpia Libertății de la Blaj, cu prilejul vizitei Papei Francisc în acest oraș.

ULTIMA ORĂBenjamin Netanyahu, exclus de la guvernare. Președintele israelian Isaac Herzog l-a nominalizat oficial pe Gadi Eisenkot să formeze noul guvern

22:21

ULTIMA ORĂTrump îl propune pe Dana White, președintele unei organizații de arte marțiale mixte, pentru postul de purtător de cuvânt al Casei Albe

21:26

„Întregul ritual este bine fixat, este stabilit și cu toții ne vom bucura împreună de această celebrare, la care vom participa atât noi, organizatorii, dar și toți pelerinii și toți românii care doresc să fie prezenți la Blaj, cu inima deschisă. Programul Sfântului Părinte Papa Francisc la Blaj începe cu celebrarea Sfintei Liturghii și cu celebrarea beatificării episcopilor greco-catolici, pe Câmpia Libertății. Sfânta Liturghie va fi pontificată de Sfântul Părinte Papa Francisc datorită faptului că dânsul este capul, conducătorul întregii Biserici Catolice. Se va celebra și beatificarea episcopilor greco-catolici, care se va petrece între ieșirea cu Evanghelia și cântarea . De asemenea, Sfântul Părinte Papa va rosti rugăciunea , un vechi imn scris în limba latină și închinat Sfintei Fecioare Maria, pe care Suveranul Pontif o spune de obicei în fiecare duminică, în perioada pascală, în balconul de la Vatican și este transmisă în toată lumea. De această dată, rugăciunea va fi transmisă pretutindeni, de la Blaj”, a explicat părintele Cristian Barta.

După slujba de pe Câmpia Libertății, programul Suveranului Pontif cuprinde prânzul cu suita papală și o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj.

Reprezentantul Mitropoliei Greco-Catolice Blaj a explicat și în ce constă procesul de beatificare, cu reguli foarte riguroase care, în acest caz a durat aproape 25 de ani, începând de la documentare și până la analiza care stabilește cu certitudine martiriul celor șapte episcopi.

„Vorbim despre încununarea unui proces care a durat aproape 25 de ani. Pregătirile beatificării au început în anul 1994″, a spus părintele vicar general Cristian Barta.

Vor fi beatificați episcopii Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și primul cardinal al Bisericii greco-catolice din România, episcopul Iuliu Hossu.

Vasile Aftenie (1899-1950), episcop vicar general pentru București și Vechiul Regat, a murit la 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcărești, la vârsta de 51 de ani. Fusese separat de ceilalți episcopi arestați și era anchetat de aproape un an de Securitate în beciurile Ministerului de Interne. Vasile Aftenie a fost înmormântat în ascuns de Securitate în cimitirul Bellu catolic, având inscripționate pe cruce doarinițialele „A.V.” Între cei șapte episcopi greco-catolici martiri, a fost primul care și-a pierdut viața în timpul persecuției, la 10 mai 1950.

Valeriu Traian Frențiu (1875-1952), episcop de Oradea și decan de vârstă al episcopilor greco-catolici, a murit la 11 iulie 1952, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 77 de ani. Nu i se cunoaște mormântul. În 29 o ctombrie 1948, a fost ridicat de la Oradea după miezul nopții, dus la București sub pretextul că va fi primit în audiență de un ministru, internat pentru două nopți în celulele arestului Ministerului de Interne și apoi înfățișat ministrului Cultelor, care i -a propus să treacă la ortodoxie.

Ioan Suciu (1907-1953), Administrator Apostolic al Mitropoliei Blajului, a murit de foame, în lipsa tratamentelor medicale, la 27 iunie 1953, la închisoarea din Sighet, la vârsta de 46 de ani. Mormântul său din Cimitirul Săracilor a fost nivelat de oamenii Securității, pentru a nu i se mai găsi vreodată rămășițele.

Tit Liviu Chinezu (1904-1955), consacrat episcop în clandestinitate, în 1949, a murit la 15 ianuarie 1955 în închisoarea din Sighet, fiind bolnav și lipsit de orice tratament medical, la vârsta de 51 de ani. Locul unde se odihnește trupul său arămas necunoscut posterității.

Ioan Bălan (1880-1959), episcop de Lugoj, a murit la 4 august 1959, l a 79 de ani, la Mănăstirea ortodoxă Ciorogârla, unde fusese închis cu domiciliu obligatoriu după separarea celor trei episcopi ce supraviețuiseră Sighetului. În ultimii trei ani de viață i s-au făcut de mai multe ori propuneri de a se dezice de unirea cu Biserica Romei, condiționate și de oferirea de tratament medical, toate propunerile fiind refuzate. A fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din București.

Alexandru Rusu (1884-1963), episcop de Maramureș, a murit la vârsta de 79 de ani, la 9 mai 1963, în închisoarea din Gherla. Ispășea o condamnare pe viață primită în 1957 pentru „instigare și înaltă trădare” după ce fusese eliberat de la Sighet în 1955 și închis în Mănăstirile ortodoxe Curtea de Argeș, Ciorogârla și Cocoș. Locul exact al înhumării nu a mai putut fi identificat.

Iuliu Hossu (1885-1970), episcopul de Cluj – Gherla, care a citit Rezoluția de la Alba Iulia din 1918, a supraviețuit închisorii din Sighet. A fost, până la sfârșitul vieții, închis cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea ortodoxă Căldărușani. A fost creat Cardinal în 1969, în secret – in pectore – și a murit la 28 mai 1970. La ordinul Securității, în mare grabă, chiar a doua zi, a fost înmormântat în cimitirul Bellu catolic din București.

Vizita Papei Francisc în România va avea loc în perioada 31 mai – 2 iunie 2019.