Șefa Fiscului, în prima apariție: Noi trimitem POPRIRILE și la terți. Doamna Săftoiu, am trimis și la Cameră

Senatorul PSD Cătălin – Daniel Fenechiu, care a descris că i-au fost poprite conturile câteva zile și a aflat în weekend, a întrebat, în timpul unor audieri desfășurate marți la Senat, dacă Fiscul pregătește vreun proiect prin care să fie ridicate mai repede decât în prezent popririle de pe conturile bancare.

„Avem în vedere măsuri prin care persoanele fizice care au o datorie mai mică de 100 de lei nu mai pot fi popriți. Într-adevăr, procedura era mai greoaie pentru oprirea popririlor, am dat o circulară prin care, zilnic, un inspector merge la bănci, pentru a rezolva această problemă și a se ridica popririle… Deci, nu mai există acum o perioadă mai lungă de o zi, adică trei – patru zile, după ce s-a achitat creditul, ca să se poată ridica poprirea de la bancă”, a răspuns Mihaela Triculescu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), care și-a preluat funcția la data de 3 ianuarie 2019, odată cu revocarea lui Ionuț Mișa.

Șefa Fiscului a recunoscut că, în prezent, pentru cei care au o datorie și mai multe carduri poprirea se face pe toate, „pentru că nu se știe”, respectiv nu este conectată baza Fiscului cu una comună a băncilor.

CONTROVERSĂ Caramitru se dezlănțuie pe Facebook în urma amânării de la CCR: „Ori la bal, ori la spital. Buba cu puroi trebuie spartă”

22:11

EXTERNE Netanyahu și Trump se întâlnesc pentru a cincea oară în acest an. Care sunt mizele discuțiilor celor doi lideri

21:42

„Noi trimitem către toate băncile și la terți chiar. Doamna Săftoiu (deputatul PNL Adriana Săftoiu – n.red.) ar fi trebuit să fie informată, pentru că noi am trimis și la Camera Deputaților. Deci, noi nu v-am poprit doar conturile bancare, ci v-am trimis… Trebuia să fiți informată și să nu fiți pusă în situația…”, a continuat Triculescu.

Adriana Săftoiu a prezentat în cadrul audierilor modul în care a aflat, la data de 9 martie, că i-au fost poprite ambele conturi, unul la Raiffeisen și altul la BRD, pentru o plată făcută în 2016, dar neevidențiată în registrele Fiscului.

În plus, în timpul celor două ore cât a fost prezentă la audieri, președinta ANAF a susținut, preț un minut și jumătate, că legislația fiscală din România a fost inspirată de cea din țările occidentale.

„ANAF-ul a luat în vedere cele mai bune practici europene ale administrațiilor fiscale, iar Codul de procedură fiscală, care este la noi în prezent, este adaptat legislațiilor fiscale europene. Și în Franța, de exemplu, se fac înființările de popriri de către organele fiscale, cu excepția sechestrelor care se înființează toate organele fiscale, doar notificarea se face de către entități externalizate”, a precizat Triculescu.

La audieri era prezent Francois Bloch, CEO-ul BRD – Groupe Société Générale, care este francez, iar acționarul majoritar, Groupe Société Générale are origini franceze.

„Ceea ce vroiam să vă spunem este că toate procedurile le-am adaptat, vrem să fie astfel încât să îmbunătățească relația cu contribuabilul și să o îmbunătățească și ușurarea Fiscului în administrarea propriilor creanțe fiscale. Deci, am făcut nenumărate cercetări și schimburi de experiență cu administrațiile fiscale europene în acest sens, astfel încât toate procedurile sunt aproape similare cu cele europene”, a încheiat Triculescu.

Bloch a spus, marți, că, la aproximativ 2,3 milioane de clienți, anul trecut, banca a primit aproape 700.000 de cereri de poprire, dintre care 418.000 de popriri au fost trimise de Fisc și aproape 250.000 de popriri de către avocați. Astfel, BRD a primit cereri de poprire a conturilor pentru aproximativ 30% dintre clienți, anul trecut.

Președinta ANAF a fost însoțită la audieri de Mihaela Negruțiu, director general în cadrul ANAF, și de către Mirela Călugăreanu, director general în cadrul ANAF, care a fost președintele ANAF între iulie 2017 și martie 2018, când a fost înlocuită de Ionuț Mișa. Călugăreanu a fost prima femeie președinte al Fiscului din România.

„Îl invitasem pe domnul Teodorovici (Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice – n.red.), la o discuție, dar așa cum m-am și ne-am obișnuit, primii care încalcă regulamentul Camerei Deputaților, care spune foarte clar dacă un ministru este invitat la o comisie, este obligatorie prezența lui, sunt miniștrii parlamentari. Aceasta este ciudățenia și paradoxul calității de parlamentar, dar vom insista să vină domnul Teodorovici, pentru că i-am spus doamnei director de la ANAF care a avut bunăvoința să vină, că problema ANAF-ului ține deja de o decizie politică. Cineva ar trebui să răspundă: ce Dumnezeu vrea să facă cu acest ANAF?”, a declarat Săftoiu, marți.

În prezent, dacă s-ar face un referendum în care oamenii ar fi întrebați ce părere au despre ANAF, „am afla niște lucruri groaznice”, a mai susținut deputatul PNL.

„Realmente, când primești acasă un plic de la ANAF, te cutremuri mai mult decât dacă primești un plic de la DNA, pentru că știi sigur că îți va fi foarte greu să dovedești ce nu ai făcut”, a afirmat Adriana Săftoiu.

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului a avut, marți, audieri în cazurile privind: problema înființării popririlor bugetare asupra conturilor bancare personale, fără înștiințare prealabilă (Dosar 170/2019); cesionarea de către bănci a creanțelor debitorilor, dreptul cesionarilor de a percepe de la debitor sume reprezentând dobândă și comision de administrare, verificarea de către ANPC a conținutului contractelor încheiate între instituțiile de credit și consumator, necesitatea modificării OUG nr. 52/2016, în sensul includerii tuturor tipurilor de contracte de credit, modul în care a supravegheat și controlat BNR activitatea băncilor care au cesionat creanțele către firmele care nu erau instituții de credit sau instituții financiare autorizate, necesitatea obligării băncilor de a notifica clienții înainte de a transmite datele personale la Biroul de Credit (Dosarul 121 și Dosarul 171).