The Guardian: Dragnea, o figură deranjantă pentru mulți oficiali de la Bruxelles. Liderul PSD, comparat cu Viktor Orban și Jaroslaw Kaczynski

„Dragnea a fost condamnat pentru fraude electorale și îi este interzis să devină premier, însă puțin se îndoiesc că acesta nu este cel care ia de fapt deciziile și conduce Guvernul. Criticii îl acuză că este principalul subiect pentru care președinția României a devenit un obstacol pentru guvernul țării, care a fost marcat de un conflict cu Bruxellesul din cauza reformelor judiciare”, scriu jurnaliștii de la The Guardian.

Cotidianul scrie despre Liviu Dragnea că a devenit o figură proeminentă în politica locală, devenind liderul PSD, un partid „care în aparență este de centru-dreapta care folosește politici sociale conservatoare”. Acesta mai este descris ca fiind „un adept al gestionării politicilor interne și balansării forțelor regionale, însă nu este atât de priceput când vine vorba de aparițiile în public sau scena internațională, preferând să aibă un rol în umbră”.

CONTROVERSĂ Trump critică din nou Europa pe tema imigrației: „Când primești criminali din lumea a treia, devii o țară din lumea a treia”

09:25

METEO Când se întoarce canicula în București. Pe ce dată încep următoarele „zile de foc”

09:15

„Ideologia lui este însuși el”, declară Victor Ponta, citat de The Guardian. Monica Macovei, citată de asemenea de cotidian, adaugă despre Liviu Dragnea că „este persoana care face totul, le spune tuturor miniștrilor, premierului, ce să facă”.

The Guardian amintește că anul trecut, liderul PSD a fost condamnat la trei ani și jumătate în închisoare pentru abuz în serviciu într-un caz de corupție. Jurnaliștii britanici menționează de asemenea că acesta este anchetat și pentru dosarul Tel Drum și că, între timp, Guvernul încearcă să treacă o lege a amnistiției care ar preveni închiderea lui Liviu Dragnea și a multor altora.

Cotidianul face de asemenea referire la DNA, condus între 2013 și 2018 de Laura Codruța Kovesi, care a supravegheat condamnarea a sute de politicieni și oficiali români pentru corupție. Autoritățile române au răspuns prin a o acuza la rândul lor de corupție, interzicând acesteia să discute cu presa sau să părăsească țara. Măsurile luate au creat tensiuni între România și partenerii europeni, în special în contextul în care România a preluat la începutul lunii ianuarie președinția Consiliului UE. Laura Codruța Kovesi este acum una dintre cei doi candidați pentru funcția de procuror-șef european.

Dragnea a atacat Direcția Națională Anticorupție, acuzând procurorii că ar forma un „stat paralel” care folosește metode din perioada comunistă în timp ce pretinde că este un stat reformat. Acesta a cerut amnistie pentru cei care au fost condamnați pe nedrept, inclusiv pentru el.

La Bruxelles politicienii sunt îngrijorați pentru direcția în care se îndreaptă România, concluzionează The Guardian. „Știam foarte bine, la momentul respectiv, că România și Bulgaria nu sunt pregătite”, a declarat o sursă care a fost implicată în procesul de aderare. „Greșeala a fost că am sperat că, devenind state membre, aceste două țări vor începe să respecte automat standardele europene…Poți să pui presiune pe o țară atunci când vrea să adere, dar imediat ce a devenit membră, posibilitatea de obține reforme este redusă”, afirmă sursa, potrivit The Guardian.