Două organizații profesionale din justiție cer CSM să declasifice anexele Raportului Inspecției Judiciare privind aplicarea protocolului dintre Parchetul General și SRI

Solicitarea asociațiilor profesionale vine după ce, la data de 30.05.2019, ca răspuns la cererea acestora de comunicarea a raportului Inspecției Judiciare și a anexelor la acestea, CSM a comunicat că „documentele menționate au formă clasificată cu grad de secretizare „strict secret” de la unitățile emitente (respectiv parchete, S.R.I.)”.

AMR și UNJR au arătat că demersul lor vine în continuarea eforturilor începute încă din 2015, prin care au scos la iveală nelegală interferența serviciilor secrete în procedurile judiciare.

Această poziție a magistraților a fost confirmată, potrivit acestora, și de către Curtea Constituțională, prin decizia Decizia nr. 26/16 ianuarie 2019, prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casație și Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a Protocolului nr.00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

SOCIAL Categoria de pensionari care va primi tichete sociale de Sărbători. Care sunt condițiile și sumele

13:25

LIVE UPDATE RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 791. Iran face exerciții cu lansări de rachete balistice și de croazieră spre ținte simulate din Golf

13:23

„Sunt deosebit de semnificative, în susținerea solicitării noastre, aspectele asupra cărora Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 26/16 ianuarie 2019”, se arată în scrisoarea trimisă de asociații CSM, în care sunt redate extrase relevante din decizia CCR.

Magistrații au reamintit, printre altele, că „sintagma ‘echipe operative comune’ din art.3 lit.g) al protocolului denotă faptul că reprezentanți ai unor organe ale statului puteau participa activ și nemijlocit în cadrul urmăririi penale, fără că acestea să fi avut calitatea de organe de cercetare penală speciale. (…) Prin existența unei confuziuni între atribuțiile celor două organe s-a ajuns la intruziunea unui serviciu secret în modul de desfășurare a urmăririi penale.”

Or, potrivit asociațiilor, este rolul și obligația Constituțională a Consiliului Superior al Magistraturii să verifice, în concret, cum a fost aplicat acest protocol, care au fost echipele operative comune create, care au planurile comune adoptate de parchete și SRI și dacă, în fiecare caz în parte, acestea au afectat independența justiției și atribuțiile constituționale și legale ale judecătorilor și procurorilor implicați.

„Analiza obiectivă, completă și profundă a concluziilor Raportului Inspecției Judiciare nr. 3923/IJ/996/DIP/2018 nu poate fi realizată în lipsa cunoașterii conținutului anexelor la acest raport, iar emiterea unor concluzii trunchiate ar încalcă grav imperativul garantării independenței justiției și, în consecință, interesul sistemului de justiție, precum și drepturile fundamentale ale cetățenilor acestei țări”, se arată în finalul scrisorii trimise de AMR și UNJR.

„Am arătat și în trecut și repet: dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare nu pot fi decât subrezite sau de-a dreptul făcute preș printr-o „cooperare” dincolo de lege, prin echipe mixte ori raportări reciproce, între parchete și serviciile de informații, acțiuni în legătură directă cu dosare penale, dar despre care nu știau decât semnatarii protocoalelor. Este acum rândul Consiliului Superior al Magistraturii să își îndeplinească rolul constituțional și să facă absolut toate demersurile pentru desecretizarea anexelor la raportul Inspecției Judiciare vizând aplicarea protocoalelor secrete”, a declarat Andreea Ciucă, președinte AMR.

„Toate aceste hotărâri, protocoale, acte secrete care au afectat procedurile judiciare, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau competențele constituționale ale judecătorilor și procurorilor au fost bombe puse la temelia statului de drept. Justiția nu poate fi administrată după acte secrete, așa cum era în perioada comunistă. Dacă se dorește cu adevărat independența justiției, atunci toate instituțiile trebuie să facă demersurile necesare pentru că nici un act ce privește justiția să nu rămână secret. Abia atunci vom putea vorbi despre o justiție independența. Restul e demagogie și populism electoral”, a adăugat Dana Gîrbovan, președinte UNJR.

AMR și UNJR anunță, prin intermediul unui comunicat de presă remis MEDIAFAX, își vor continua demersurile începute din 2015 pentru lămurirea tuturor aspectelor care au afectat grav justiția și statul de drept, prin prisma ingerinței nelegale a serviciilor de informații în actul de justiție.

Foto: Pixabay