Peste 100.000 de persoane la pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc

Pelerinii au pornit spre Șumuleu Ciuc cu câteva zile înainte, unii venind cu două trenuri de la Budapesta, dar și cu autocare sau mașini personale.

Episcopul romano-catolic de Timișoara, Pal Joszef Csaba, a oficiat, sâmbătă, slujba religioasă de Rusalii la Sanctuarul Marian de la Șumuleu Ciuc, loc de pelerinaj catolic care, în urmă cu o săptămână, a fost vizitat și de Papa Francisc.

„Fecioara Maria, patroana națiunii maghiare, este fericită dacă copiii săi trăiesc în pace, se ajută reciproc și sunt uniți, vom fi admirați de lume dacă reușim să fim împreună”, a spus înaltul prelat romano-catolic în predica ținută în fața pelerinilor.

Acesta a făcut o referire și la situația de la Valea Uzului, despre care a subliniat că nu este vorba despre un conflict între două popoare, ci „un grup iresponsabil, ațâțat de alții, a alimentat tensiunea”.

SĂNĂTATE CEO-ul Pfizer: „Am salvat lumea de la COVID. Acum, vom salva lumea de la cancer”

16:47

APĂRARE Întâlnire în premieră între Predoiu și directoarea Comunității Naționale de Informații din SUA. Despre ce au discutat cei doi oficiali

16:44

„Ne doare ce s-a întâmplat, acest caz cu sprijinul lui Dumnezeu se va rezolva, noi trebuie să ne păstrăm demnitatea de oameni și de creștini”, a subliniat episcopul romano-catolic de Timișoara.

La rândul său, episcopul romano-catolic de Alba Iulia, Jakubinyi Gyorgy, a făcut referire la vizita Suveranului Pontif și a spus că cinstirea Maicii Domnului ne ține aproape unii de ceilalți.

Printre persoanele care au asistat la slujbă s-au numărat președintele Ungariei, Ader Janos, și vicepremierul Semjen Zsolt, și alți politicieni din Ungaria.

Slujbe religioase vor mai avea loc, duminică, în ziua de Rusalii, la Catedrala franciscană din Șumuleu Ciuc.

Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Șumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală și de Est și își are originea în urmă cu aproape patru secole și jumătate. În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 și 1515 în stilul Renașterii transilvănene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.

Prima mențiune a statuii Maicii Domnului de la Șumuleu a părut în anul 1624, într-un inventar al bunurilor Mănăstririi și Bisericii Franciscane, la care face referire istoricului franciscan Leonárd Losteiner, în însemnările sale din 1776-1777. Marea invazie turco-tătară din zona Ciucului, în 1661, a devastat și incendiat complexul mănăstiresc de la Șumuleu și Cetatea Miko (pe teritoriul actualului oraș Miercurea Ciuc), iar peste 10.000 de locuitori au pierit sau au fost luați în robie. Din altarul Maicii Domnului a fost salvată doar Statuia Fecioarei Maria care, după reconstruirea bisericii, în 1664, a fost așezată pe altarul principal, alături de statuile Sfintelor Ecaterina și Barbara. Potrivit unei legende, de atunci, în preajma unui pericol care amenință secuimea, fața statuii se schimbă, iar rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, sângerează. Sute de vindecări miraculoase și de dorințe împlinite sunt puse pe seama statuii Fecioarei Maria. Dovadă stau numeroase obiecte din metal, din aur și din argint, donate de persoanele ale căror rugăciuni au primit ascultarea divină.