Cristina Tarcea: Asupra judecătorilor ÎCCJ au existat și vor fi întotdeauna presiuni

„Orice mandat al președintelui Înaltei Curți este dificil și în același timp trebuie să recunosc faptul că dificultatea unui mandat prezidă și din contextul social, așa că nu am toate datele pentru a vă spune în ce măsură va fi sau nu un mandat dificil”, a declarat Cristina Tarcea, la sosirea la sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție a precizat că asupra judecătorilor au fost mereu presiuni. „Așa cum am mai spus, asupra judecătorilor Înaltei Curți, care asta e competența prevăzută de lege, judecă cauzele în funcție de calitatea persoanei au existat și vor fi întotdeauna presiuni, important e ca judecătorii Înaltei Curți să fie puternici, drepți și verticali”.

Chestionată cât de mult contează faptul că președintele României a fost scos din jocul numirii și că această sarcină îi revine Secției pentru Judecători, Cristina Tarcea a precizat că este de acord cu această soluție legislativă.

„Am mai spus și în alte împrejurări faptul că, cu riscul de a fi impopulară pentru un anumit segment al societății, că asta mi se pare o soluție legislativă corectă într-o societate în care mizăm pe independența justiției, problema nu este acolo, tot așa cum am mai arătat și altă dată, problema majoră a societății române este a oamenilor pe care îi promovăm în acele instituții. (…) Nu, atunci când am fost întrebată de ce nu am candidat am răspuns altceva, răspuns pe care mi-l păstrez și anume faptul că îmi este foarte dor să trăiesc alături de oameni obișnuiți, normali , cu bun simț și cu multă onestitate. Nu e vorba neapărat de Înalta Curte, pentru că așa cum am arătat colectivul de la Înalta Curte este un colectiv minunat. Este vorba de altă ocazii care vizau relațiile și instituționale, dar și personale”, a completat Tarcea.

Singurul magistrat care și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție este judecătorul Corina Corbu, în vreme ce actualul președinte al instanței supreme, Cristina Tarcea, nu și-a depus dosarul pentru un nou mandat.

CSM a declanșat, la finele lunii mai, procedura de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile în care mandatul Cristinei Tarcea va expira în luna septembrie a acestui an.

Corina Corbu a fost achitată definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul de corupție în care a fost vizată și Gabriela Bîrsan. În urma deciziei de achitare, președintele Klaus Iohannis a semnat, anul trecut, decretul de numire a Corinei Corbu în funcția de președinte al Secției de contencios administrativ din cadrul ÎCCJ, pe o perioadă de trei ani.

Este pentru prima oară când decizia desemnării conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) este luată de Secția de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele României fiind exclus din procedură.

Articolul 53 din legea Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede că:

„(1) Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3) Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(4) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă.
(5) Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător”.