Judecătorii CSM, răspuns pentru Iohannis: Secția nu acceptă ordine de la un președinte în campanie

„Recomandările Comisiei de la Veneția, la care face trimitere Președintele Klaus Iohannis, se referă la legislația statului Kyrgyzstan care reglementa candidatura unui magistrat într-o funcție politică electivă, ce presupune ca judecătorul să își facă campanie electorală. Mai mult, în textul legislativ analizat de Comisia de la Veneția, se prevede că judecătorul este numit din nou în funcție după ce starea de incompatibilitate dispare, fără ca acest fapt să afecteze independența sa ulterioară”, se arată într-un comunicat transmis de Secția pentru judecători CSM.

În sursa citată se arată că standardele statelor Uniunii Europene arată că sunt state membre ce permit, în mod explicit, cumulul funcției de judecător cu cea de ministru, prin derogare de la regimul incompatibilităților.

ALERTĂ Intervenții în lanț pe munte. În ultimele 24 de ore, peste 100 de turiști au fost salvați, alte zeci au ajuns la spital

09:09

FLASH NEWS Atac armat la un meci de hochei din Rhode Island, SUA, soldat cu trei morți și trei răniți

09:03

„Spre exemplu, ministrul justiției din Portugalia este, în prezent, un magistrat de carieră. La scurt timp după ce a fost numită în funcția de ministru al justiției, aceasta a fost numită judecător la curtea supremă din Portugalia, urmând a funcționa la această instanță după expirarea mandatului. Reglementări sau situații similare se regăsesc în Spania și Italia, unde judecătorii sau procurorii ce ocupă funcția de ministru al justiției sunt suspendați din magistratură pe aceasta perioadă”, mai spun judecătorii din CSM.

Ca atare, atrag atenția magistrații, reglementarea incompatibilității dintre funcția de judecător și cea de ministru al justiției ține de opțiunea legiuitorului național, nu de standarde fixate de Comisia de la Veneția.

Secția mai menționează că prin Decizia nr. 45/2018, Curtea Constituțională a arătat că funcția de judecător sau procuror este incompatibilă cu orice altă funcție de demnitate publică, iar incompatibilitatea există chiar si în ipoteza suspendării din funcție a acestuia.

„Niciun considerent din decizia Curții Constituționale, însă, nu poate conduce la concluzia că acceptarea, de către un judecător, să fie propus pentru numirea în funcția de ministru al justiției implică, de plano, o activitate cu caracter politic. O astfel de concluzie poate fi trasă doar în cazul interpretării deciziei Curții Constituționale într-o modalitate distorsionată și contrară raționamentului juridic cuprins în considerentele acesteia. În ceea ce privește incompatibilitatea propriu-zisă, aceasta apare doar în momentul în care două funcții sunt deținute simultan, ceea ce nu este cazul în momentul acceptării unei propuneri de numire în funcție”, mai spune Secția.

Din acest motiv, toate chestiunile ce privesc statutul judecătorilor, inclusiv regimul incompatibilităților, sunt de competența exclusivă a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, si nu a Președintelui României, spun judecătorii în comunicat.

„Transmiterea de către Președintele României Klaus Iohannis, în termeni categorici, a unor directive către Secția pentru judecători, despre cum trebuie să interpreteze și să aplice normele privind statutul judecătorilor este inacceptabilă. Secția pentru judecători nu acceptă ordine de la nicio altă putere în stat, cu atât mai mult de la un președinte aflat în campanie, care dorește să atragă justiția în bătălia politică”, subliniază magistrații.

De asemenea, Secția pentru judecători atrag atenția că vor apăra independența puterii judecătorești de „presiuni și imixtiuni, indiferent de persoana care le exercită”.

„De asemenea, date fiind prerogativele conferite constituțional, Secția pentru judecători va acționa, ferm și fără nicio ezitare, pentru a nu permite ca justiția să fie folosită în confruntarea electorală, sprijinind, în schimb, toate acțiunile ce au ca scop creșterea calității actului de justiție și a independenței acestuia, în interesul milioanelor de cetățeni, beneficiari ai actului de justiție”, mai arată sursa citată.

Precizările vin după ce, joi, Administrația Prezidențială a precizat, ca replică la prima scrisoare a judecătorilor din CSM, că președintele nu a respins-o pe Dana Gîrbovan judecătorul, ci cetățeanul, precizând că opinia CSM e îngrijorătoare deoarece induce ideea că șeful de stat ar fi putut numi un magistrat în Guvern.

Și de această dată, trei judecători CSM se delimitează de comunicatul de presă transmis de Secție.

„Aceeasi trei membri ai Sectiei de judecatori, adica eu, Mihai Balan si Bogdan Mateescu, ne-am opus acestui comunicat. Imi voi exprima pozitia privind circumstantele nominalizarii unui judecator pentru functia de ministru al justitiei, in lumina legislatiei romane, in sedinta Sectiei de judecatori de marti, 3 septembrie 2019, avand pe ordinea de zi cererea de revocare a demisiei formulata de doamna judecator Dana Cristina Garbovan”, a scris pe Facebook judecătorul CSM Andrea Chiș.