Proiect PNL: Funcționarii publici condamnați pentru fapte de corupție nu vor mai primi pensie de serviciu

„Societatea românească, atât prin reprezentanții săi în Parlament, dar și prin intermediul formatorilor de opinie mass-media și din societatea civilă, în ultima vreme a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la faptul că. în materia pensiilor de serviciu acordate persoanelor care sunt remunerate din fonduri publice, este nevoie de existența unei interdicții, astfel încât să nu poată beneficia de acest tip de pensie cei care au fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție, precum luarea și darea de mitp, traficul și cumpărarea de influență. Prin această măsură s-ar descuraja comiterea unor astfel de fapte de către anumite categorii profesionale, precum personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic și consular al României, cei ai Curții Constituționale sau ai Curții de Conturi etc.”, au afirmat în expunerea de motive depitații PNL Florin Roman și Romeo Nicoară.

Cei doi liberali susțin că inițiativa legislativă reprezintă o responsabilizare în plus a celor care își desfășoară activitatea în domenii remunerate din fonduri publice.

REACȚIE Vicepreședintele ANCOM ironizează show-ul de „adio” al lui Fritz: „Mai tare era dacă era primar în China”

14:02

MILITAR Sfârșitul unei ere: SUA își retrag trupele din Irak după 23 de ani de operațiuni militare, dar pericolele persistă

13:57

Potrivit completării legislației prin acest proiect de lege, judecătorii, polițiștii, militarii, funcționarii publici parlamentari, dar și membrii Curții de Conturi, membrii CCR sau din Corpul diplomatic care au fost condamnați definitiv pentru fapte de corupție nu vor mai avea dreptul la pensie de serviciu.

„Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art 3 alin (2), pesonalul de specialitate criminalistică prevăzut la art 3.1, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor care au fost condamnați definitic pentru comiterea unei infracțiuni de corupție prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările ulterioare”, prevede proiectul legislativ.

Interdicția de a mai primi pensie de serviciu ar urma să îi vizeze și pe militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic și consular al României sau personalul aeronautic civil navigant profesionist care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupție prevăzute la art 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, după intrarea în vigoare a Legii nici judecătorii CCR sau membrii ai Curții de Conturi nu vor mai primi pensie de serviciu, dacă au fost condamnați pentru fapte de corupție.

„Dispozițiile prezentei legi nu afectează dreptul la pensie pentru limită de vârstă al persoanelor cărora li se aplică interdicția beneficiului pensiei de serviciu”, se mai arată în inițiativa legislativă depusă în Parlament.

Potrivit Codului penal, infracțiunile de corupție vizează luarea de mită, darea de mită sau traficul de influență.

Astfel articolul 289 din Codul penal prevede: „Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru șine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupă o funcție publică ori de a exercită profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit faptă. Faptă prevăzută în alin. (1) , săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2) , constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent”.

Articolul 290 din Codul penal arată astfel: „Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Faptă prevăzută în alin. (1) nu constituie infracțiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mită. Mituitorul nu se pedepsește dacă denuntă faptă mai înainte că organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la această Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunțul prevăzut în alin. (3). Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent”.

Totodată, Codul penal reglementează și traficul de persoană, ca faptă de corupție, prin articolul 291: „ Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent”.

Propunerea legislativă a fost înregistrată în procedură de urgență la Senat, ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind decizională.