Nu reușea să găsească dragostea adevărată așa că a apelat la o metodă mai puțin obișnuită… ecuațiile. Cum l-a ajutat matematica să-ți găsească potențiale partenere

În urmă cu câțiva ani, bărbatul se întreba de ce este încă singur: „Aveam 32 sau 33 de ani, eram singur, iubeam matematica și știința așa că mi-a venit ideea: Aș putea folosi matematica și știința pentru asta?  A fost o încercare sinceră și serioasă”.

Acesta a fost inspirat de Peter Backus, lector al Universității Manchester, care în 2010 a scris o lucrare intitulată „Why I Don’t Have a Girlfriend” (n. r. „De ce nu am iubită”).

Bobby Seagull a folosit ecuațiile lui Drake, care au fost concepute pentru a estima câte civilizații extraterestre ar putea exista în galaxie, pentru a  descoperi numărul exact de potențiali parteneri.

„Începi prin presupunerea că există o infinitate de posibilități, dar apoi tot reduci și reduci numărul”, a mărturisit acesta.

Bărbatul a restrâns aria geografică la cea pe care o frecventa el – Londra și Cambridge  – și s-a folosit de numărul total al femeilor care aveau fie o vârstă apropiată de a lui, fie erau cu cel mult 10 ani mai tinere. Ulterior a aplicat un nou „filtru” – cele care urmaseră sau urmau cursurile unei universități, întrucât existau mai multe șanse să le întâlnească ținând cont că lucra drept profesor de matetică și era student la doctorat.

Ulterior a introduc unul dintre cei mai dificili parametri – gradul de atracție.

După ce a analizat lista prietenilor de pe Facebook, Bobby a găsit 1.200 de femei care îndeplineau criteriile următoare: vârstă, locație, educație. Se pare că 1 din 20 putea fi o posibilă parteneră alături de care se vedea alături „într-o altă viață”.

Astfel, numărul potențialelor partenere a fost redus la 29,369. Însă ceea ce nu luase în calcul era dacă acestea erau singure și dacă îl considerau atractiv.

Ulterior, numărul acestora a fost redus la 73.

În prezent, algoritmii sunt folosiți în aplicațiile online de dating pentru a-i ajuta pe utilizatori să-și găsească „alesul/a”.

„Cred că există mulți «aleși».  Au trăit 107 miliarde de oameni – dacă crezi cu adevărat că există un ales pentru tine, probabil că a murit”, a explicat Bobby Seagull.

În prezent, bărbatul are 35 de ani și este încă singur, dar acesta menționează că realitatea și calculele pe hârtie sunt lucruri destul de diferite: „Adevărul este că ceea e pe hârtie nu îți spune dacă ești compatibil în persoană. Pe hârtie, probabil că aș avea o potrivire perfectă cu tatăl meu, dacă era femeie și nu îmi era rudă”.

Bobby a menționat faptul că prin intermediul aplicațiilor, implicit al ecuațiilor, poți găsi potențiali parteneri, dar atracția poate fi luată în calcul doar la o întâlnire propriu-zisă și că „nu există o formulă pentru asta”, relatează The Guardian.