A fost stabilit primul termen în cameră preliminară în dosarul Revoluției / Ion Iliescu, acuzat de crime împotriva umanității

Potrivit portalului Înaltei Curți de Casație și Justiție, primul termen în cameră preliminară în dosarul Revoluției a fost stabilit pentru data de 29 noiembrie, la ora 09.00.

Pe 8 aprilie 2019, procurorii Secției militare din Parchetul General au trimis în judecată dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu au fost puși sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității. În aceeași cauză, procurorii militari au decis clasarea pentru fostul dictator Nicolae Ceaușescu, pentru fostul premier posdecembrist Petre Roman, pentru Vlad Iulian, fost șef al DSS, și pentru Vasile Milea, fost ministru al Apărării.

Dosarul cauzei cuprintre 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Pe 21 decembrie 2018, procurorii Secției militare din Parchetul Generel anunțau că au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, în dosarul Revoluției din decembrie 1989.

HOROSCOP Horoscop 6 decembrie 2025. Racii au parte de o zi agitată

15:00

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Coaliția nu se va destrăma dacă va câștiga Anca Alexandrescu, pericolul va fi confirmat”

15:00

Ion Iliescu, membru și președinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare, și Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzați în dosarul Revoluției din decembrie 1989 de infracțiuni contra umanității.

Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forță militară a României, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne – Departamentul Securității Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naționale și conducerii acestuia. Din același moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic și militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc..

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartușe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenție prin diversiuni și dezinformări și a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecințe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.

Totodată, aceste diversiuni și dezinformări ar fi creat condițiile condamnării și execuției cuplului prezidențial Ceaușescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin aparițiile televizate și emiterea de comunicate de presă,. contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, și ar fi participat la dezinformarea și diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceaușescu și ar fi acceptat și asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcții de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.

Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviației Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept și în deplină cunoștință de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internațional Otopeni și ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari și 8 civili), precum și la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparținând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis și alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunțate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin aparițiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum și prin activitatea de conducere și coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.