Protestatarii din Hong Kong luptă pentru totul sau nimic: Au început să scrie „scrisori de adio” apropiaților

„Când vei găsi această scrisoare, e posibil să fi fost deja arestat sau ucis”, scrie un protestatar în vârstă de 22 de ani, care s-a semnat sub pseudonimul „Nimeni”.

Câțiva protestatari au transmis publicației The New York Times că au scris acele scrisori după ce autoritățile au început să folosească gloanțe reale.

Violențele au escaladat în ultimul timp pe fondul protestelor din Hong Kong. Protestatarii au devenit mult mai agresivi, iar autoritățile au început să le percheziționeze locuințele unora dintre ei, relatează jurnaliștii americani.

„Tată, mă simt nedemn că te părăsesc așa devreme, înainte de a îmi îndeplini datoriile de fiu, să fiu aproape de tine. Când nu voi mai fi, te rog să ai grijă de tine”, scrie un alt protestatar pe nume Ming.

CONTROVERSĂDonald Trump, în postura de președinte lipsit de putere la Summitul APEC cu Putin și Xi. Ce alt fost președinte al SUA a mai avut o experiență similară după ce propriul partid a pierdut controlul asupra Congresului

00:05

DECESAngèle Metzger s-a stins din viață la doar 27 de ani. Actrița a fost găsit decedată lângă o parcare subterană

23:41

Liderul din Hong Kong, Carrie Lam, a susținut că forțele de ordine au folosit „în mod corespunzător forța armelor” pentru a răspunde protestelor de amploare manifestate în regiune

Protestele în Hong Kong, care deseori au fost marcate de incidente violente între demonstranți și forțele de ordine, au izbucnit în urmă cu patru luni, ca reacție la un controversat proiect de lege ce ar fi facilitat extrădările spre China continentală. Manifestanții contestă politicile Guvernului local pro-Beijing, condus de Carrie Lam.

Fostă colonie britanică, Hong Kong-ul a fost cedat Chinei de către Marea Britanie în anul 1997, cu condiția ca acest teritoriu să păstreze „un nivel ridicat de autonomie, cu excepția afacerilor externe și a domeniului apărării” pentru o perioadă de 50 de ani. Astfel, acest teritoriu are un sistem legislativ diferit de cel al Chinei, prin intermediul principiului „O țară, două sisteme”.