Raport MCV: CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influențelor politice

„Diviziunile din cadrul CSM nu au permis cristalizarea unei singure voci, în special în ceea ce privește modificările legislative, dar chiar și cu privire la alte aspecte, mai administrative (de exemplu, analizarea impactului unor modificări precum pensionarea anticipată și intrarea cu întârziere în profesie). Preocupările exprimate au fost confirmate în intervalul care s-a scurs de la ultimul raport. În primul rând, modul de funcționare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independența sa instituțională și la autoritatea sa. Un exemplu în acest sens este comunicarea. Au existat multe situații în care declarații publice emise în numele CSM sau în numele uneia dintre secțiile din cadrul CSM nu fuseseră de fapt aprobate de către Plenul CSM sau de către secția corespunzătoare, ci reflectau exclusiv poziția președintelui instituției sau a unui număr restrâns de membri”, se arată în raportul MCV pe România, dat publicității marți.

Oficialii Comisiei Europene arată, în document, că se face, de asemenea, o confuzie între rolurile secțiilor și rolul Plenului. „Constituția prevede că apărarea independenței sistemului de justiție este responsabilitatea Plenului CSM, dar Secția pentru judecători a făcut o serie de declarații publice în această privință care nu au fost sprijinite de Plen. Această stare de fapt este reflectată, de asemenea, de noile legi ale justiției și a fost exacerbată de ordonanțele de urgență ale guvernului privind legile justiției, care au permis ca hotărâri cu privire la aspecte-cheie să fie luate de un număr restrâns de membri ai CSM. Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a inspectorului-șef. Toate aceste elemente riscă să slăbească încrederea publicului în sistemul judiciar”, potrivit sursei citate.

FLASH NEWS Toni Neacșu invocă o hotărâre a CEDO pentru transparentizarea întâlnirii dintre Ilie Bolojan și președintele CCR

12:50

EXTERNE Comoară de 9 milioane de euro, descoperită de constructori în pereții unei case din Belgia

12:44

Europenii subliniazză că, din noiembrie 2018, activitatea CSM de apărare a independenței sistemului judiciar a rămas limitată, „în pofida situației generale caracterizate de provocările de natură juridică ridicate de legile justiției și de presiunea exercitată asupra magistraților și a instituțiilor judiciare”.

„În perioada noiembrie 2018-iunie 2019, CSM a luat doar două hotărâri de apărare a independenței sistemului judiciar și 19 hotărâri de apărare a reputației profesionale, a independenței și a imparțialității magistraților. În plus, în urma unei analize, se poate constata că timpul necesar pentru luarea hotărârilor CSM a crescut în ultimii doi ani, ceea ce a diminuat impactul acestora. De asemenea, CSM nu a explicat niciodată cu claritate de ce, în privința legilor justiției, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte părți interesate. În situațiile în care a acționat pentru apărarea independenței sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influențelor politice. Având în vedere aceste evoluții, părțile interesate din România și-au exprimat rezervele cu privire la legitimitatea și responsabilitatea unora dintre membrii CSM”, se mai arată în raportul MCV.

În ciuda faptului că din rapoartele Consiliului Superior al Magistraturii reiese că acesta își îndeplinește în continuare prioritățile pe care și le-a fixat pentru mandatul său, perioada care s-a scurs de la raportul din noiembrie 2018 a fost marcată de disensiuni și controverse în cadrul Consiliului, arată oficialii CE.

„Pozițiile exprimate în cadrul CSM cu privire la aspecte fundamentale ale funcționării sistemului judiciar din România, cum ar fi înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților sau numirile în posturi-cheie și apărarea independenței justiției, suscită îngrijorare cu privire la independența instituției și la autoritatea sa. (…) CSM a reacționat la o serie de plângeri care i-au fost înaintate cu privire la apărarea independenței, a reputației și a imparțialității magistraților, însă reacția sa pare modestă în raport cu amploarea problemei. În situațiile în care a invocat apărarea independenței sistemului judiciar, CSM a stârnit uneori îngrijorare că ar putea fi supus influențelor politice”, potrivit sursei citate.

Oficialii Comisiei Europene recomandă noului Consiliu Superior al Magistraturii să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. ‘Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, precum și organizarea unor discuții privind rapoartele anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor”, potrivit documentului.

MCV a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură menită să faciliteze eforturile susținute ale României în reforma sistemului judiciar și al intensificării luptei împotriva corupției. MCV a fost angajament comun al statului român și al UE în acest sens. Mecanismul se va încheia atunci când vor fi îndeplinite „în mod satisfăcător” toate obiectivele de referință aplicabile României.

În raportul din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situația „evoluase de așa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.