Analiștii spun că încetinirea economiei germane ne afectează mai mult decât ne închipuim / România intră într-o perioadă de instabilitate politică și guvernamentală foarte puternică

„Noi suntem într-o situație dificilă pentru că avem o expunere importantă pe industria auto și cea a transporturilor către Germania, Franța, Marea Britanie, Italia. Marea producție pe care noi o tot prezentăm ca fiind pentru firmele mari din Occident este de fapt o producție de piese, subansamble, mecanisme și produse pentru industria auto, în special cea din Germania. Deci orice fel de încetare sau reducere a exporturilor pe care Germania le face din cauza războaielor comerciale ale administrației Trump ne afectează în mod direct. Asta este o chestiune sigură”, spune profesorul Mircea Coșea.

Coșea a mai precizat că efectele războiului economic dintre Statele Unite, China și Europa se vor resimți cel mai puternic în economia națională la sfârșitul trimestrului întâi din 2020. „Cine va guverna în România va trebui să se gândească mai întâi la acest lucru și să aibă o direcție de conducere foarte prudentă”, spune economistul.

ACTUALITATE Îți înghesui banii la nimereală în portofel, sau îi așezi în ordinea valorii? Ce spune asta despre personalitatea ta, în opinia psihologilor

19:13

SCANDAL Scandal cu jigniri între doi veterani USR. Ghinea vs. Vlad Gheorghe. S-au aruncat cuvinte grele: „Scula sistemului” / „Cârtiță”

19:11

Economia germană s-a contractat cu 0,1% în trimestrul al doilea din acest an, iar situația nu a dat semne că s-ar îmbunătăți de atunci, în condițiile în care războiul comercial dintre SUA și China, nesiguranța privitoare la Brexit și problemele din industria auto continuă să apese asupra creșterii dar și asupra cererii interne din cea mai mare economie a Europei.

În legătură cu libertatea de mișcare a unui posibil guvern Orban pe măsuri economice, el a spus că orice guvern ar fi limitat ca acțiuni din moment ce se intră într-un an electoral foarte complicat. „Nu s-a făcut rectificarea bugetară pe 2019, nu știm cum se încheie bugetul și nu avem nici măcar o idee asupra unui desen preliminar pentru bugetul de anul următor. Guvernul nu va avea posibilitatea unor reforme sau acțiuni de mare anvergură”, arată Coșea, care adaugă că perioada următoare va fi aplecată spre populism.

El a mai adăugat că cel mai probabil vom avea o înghețare sau amânare a majorărilor de pensii și salarii din sectorul bugetar programate pentru anul următor.

„Toată lumea are nevoie de majorări și de bani în plus, însă cred că este nevoie de prudență în acest caz și ar trebui poate o amânare cu câteva luni până se cunosc efectele (probabile) ale crizei care vine de afară. O majorare acum sau peste o lună în condițiile în care peste trei luni am putea avea mari dificultăți cu exportul este riscantă. (…) Obligatoriu este ca veniturile să nu fie tăiate”, mai spune economistul.

Coșea a adăugat că menținerea ritmului actual de creștere al economiei românești este posibilă datorită sectorului construcțiilor, care ar putea compensa încetinirea altor sectoare economice.

„Viitoarele două luni sunt foarte importante pentru că România intră într-o perioadă de instabilitate politică și guvernamentală foarte puternică, ceea ce poate duce la anumite distorsiuni de echilibre, dar nu cred că vom asista la o scădere bruscă a ritmului de creștere”, arată Mircea Coșea.

La rândul său, analistul Dragoș Cabat a precizat pentru MEDIAFAX că România este mult mai vulnerabilă și dependentă de comerțul cu Germania și cu alți parteneri importanți din UE decât celelalte țări din Europa Centrală și de Est, parteneri care reprezintă și cei mai mari investitori străini din țara noastră.

Aceasta mai ales din cauza faptului că am avut o perioadă susținută de creștere economică în care nu au fost echilibrate finanțele țării. „Avem deficite foarte mari, și comercial și de cont current și deficit bugetar important, și inflație mare și toate lucrurile lucrează împotriva noastră în cazul în care se intră într-o perioadă de recesiune”, consideră acesta.

În ceea ce privește capacitatea României de a-și mentine ritmul de creștere din ultimii ani, analistul spune că avansul economic pe consum nu poate ține la infinit, iar de aceea trebuie realizată o realocare a fondurilor pe investiții în sectorul public.

Dragoș Cabat a mai precizat că ar trebui realizată o înghețare a majorărilor salariale în domeniul bugetar, altfel riscăm să avem un deficit de 5-6%, ceea ce ne scoate din ținta mecanismului de aderare la zona euro și ar putea atrage sancțiuni de la Uniunea Europeană pentru deficit excesiv. „Politic, în an electoral, un guvern nu își va asuma tăieri de salarii și pensii. Am putea discuta despre o recalibrare a cheltuielilor bugetare către investiții în loc de consum”, spune Cabat.

Potrivit acestuia, este inevitabil ca slăbiciunea din sectorul manufacturier, aflat în recesiune la nivel global și posibil și în România, să se extindă în sectorul serviciilor. Acest lucru se întâmplă în general într-un interval de 3-6 luni, spune Dragoș Cabat.

Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Națională a României, arată într-o analiză pentru Ziarul Financiar că ar fi grav însă dacă vom privi o posibilă recesiune în 2020 sau 2021 ca pe un „drob de sare”, așteptând ca aceasta să vină inevitabil peste noi. „Deocamdată, PIB-ul nostru are încă o viteză bună. Nu ca în 2016 sau în 2017, când ocupam primele locuri în UE, acum suntem pe locul opt, dar încă stăm bine la acest capitol. Numai că României nu îi trebuie un PIB cu plus și atât. Îi trebuie un PIB care să exprime și plusuri competitive, bazate pe o nouă calitate”, scrie Vasilescu, care adaugă că este nevoie de idei precise și de acțiuni ferme pentru o mai bună poziționare a economiei noastre în fața unei posibile recesiuni.

„Întrebarea cardinală, pentru care nu există însă conturat un răspuns, este legată de felul în care ne pregătim pentru un viitor ciclu economic, căci, așa cum evidențiază numeroase centre de analiză, ciclul ce a pornit în 2011, după recesiunea de la cumpăna anilor 2009-2010, se cam sfârșește. Opțiunile imediate pot fi mai multe: o recesiune gravă, una ușoară sau o contracție în jur de zero sau până la 1-2 la sută. Ca să avem însă o contracție ușoară, va fi nevoie să sporească productivitatea și competitivitatea muncii, să obținem mai multă eficiență în economie. Pentru că numai în acest fel salariile vor înregistra creșteri sănătoase, dividendele vor fi mai mari, afacerile mai bune. Soluția ar fi ca roata afacerilor să se învârtească fără odihnă, în așa fel încât surplusul de bani să nu mai ajungă în prețuri, dezinflația ce începe să se îndrepte spre un port ceva mai calm să nu se mai întoarcă din drum, iar restructurările să grăbească pasul”, conchide Adrian Vasilescu.