Analiștii spun că România se va încadra cu dificultate în ținta de deficit bugetar de 3%

Potrivit lui Coșea, prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o aplice în atingerea țintei de deficit bugetar este flexibilizarea programului de creștere a pensiilor și salariilor.

„Ne vom încadra în acest 3% pe acest an cu mare dificultate, însă trebuie să existe niște măsuri care pot fi luate. Prima măsură pe care noul Guvern ar trebui să o ia este o flexibilizare a programului de creștere a pensiilor și salariilor, o anumită centralizare. Aceată creștere este în termen prea scurt, cu un procent prea mare, ori asta va creea dificultăți pentru anii 2020 și în 2021. Trebuie neapărat să crească pensiile și salariile, pentru că România are nevoie de o populație cu venituri mai mari, dar lucrul acesta se poate face într-un ritm mai lent, acordat cu o creștere a colectărilor la buget și cu o creștere a nivelului productivității muncii”, a apreciat specialistul.

Mircea Cosea s-a referit și la măsurile anunțate marți în comisiile parlamentare de Florin Cîțu, propus pentru funcția de ministru al Finanțelor. „Ceea ce spune domnul Cîțu este, să spun într-un cuvânt mai politicos, o reluare a unei idei existente de trei ani de zile. În 2012, a fost prezentat un studiu la Academia Română pe această temă, și anume necesitatea pentru România de a renegocia Tratatul de Guvernanță Fiscală, deoarece un deficit de 3% structural este imposibil de realizat pentru România care are o economie neconsolidată în comparație cu cea a țărilor occidentale din Uniunea Europeană. Noi avem nevoie de dezvoltare, ceilalți au nevoie de consolidare. Dezvoltarea se face cu un deficit mai mare și ne trebuie o dezvoltare corectă, adică un deficit care să fie introdus în investiții pentru obținerea de beneficii, nu un deficit care să fie introdus în cheltuieli de personal și guvernamentare. Nevoia de a modifica acest 3% fie temorar, fie o negociere pe termen mediu, este de susținut”, a explicat economistul.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

Totodată, analistul Adrian Bența a declarat pentru MEDIAFAX că România s-ar putea încadra în ținta de deficit bugetar dacă anumite cheltuieli ar fi limitate. „Dacă gestionăm bugetul în sensul de a mai limita din cheltuieli sau poate reușim niște încasări bugetare mai mari acum, la sfârșitul anului, am putea să ne încadrăm în ținta de deficit bugetar. Desigur, foarte greu. Pe de altă parte, dacă mergem în contunuare cu prime de vacanțe, cu decontarea unor cheltuieli mari, sunt toate șansele să depășim ținta de 3%. Vom mai avea un joc de glezne, adică ori se vor amâna investițiile, ori se vor amâna plățile din ultimele luni ca să ne încadrăm în ținta de deficit”, a susținut specialistul.

Potrivit acestuia, măsura propusă de Florin Cîțu, ministrul propus pentru Finanțe, aceea de a solicita de la Comisia Europeană o derogare de la ținta de 3% pentru deficitul bugetar poate fi posibilă, însă problema structurală a unui deficit bugetar este cum se utilizează banii în invesiții. „Lucrurile sunt mai profunde. Faptul că ceri o derogare de la regulă, poti să îți dea Comisia Europeană, că au mai dat derogări. Dar problema structurală a unui deficit este ce faci cu acesta. Dacă ai un deficit bugetar pentru că te-ai apucat să realizaezi infrastructură, sau pentru că te-ai apucat să mărești salarii la profesori și la medici, astea sunt lucruri bune pe termen mediu și lung și da, îți permiți acel deficit bugetar. Însă dacă folosești deficitul bugetar să dai pensii și salarii, iar acestea se duc în consum, un consum exagerat al bunurilor din import și vedem că avem un deficit comercial uriaș, atunci deficitul nu este bun. Prim urmare, nu existența unui deficit bugetar este problema, ci cum folosești acei bani în investiții”, a conchis Benta.

Execuția bugetului general consolidat, conform datelor operative anunțate de Ministerul Finanțelor, s-a încheiat pe primele nouă luni ale anului 2019 cu un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.