Agricultura salvează veniturile populației, alături de salarii și încasările din prestații sociale. Pe ce dăm banii însă?

Conform INS, în trimestrul III al anului trecut, veniturile totale ale populației, medii lunare pe o gospodărie, în termeni nominali, au fost de 4.872 lei, respectiv 1.889 lei pe persoană.

Pe de altă parte, în același interval, cheltuielile totale au fost, în medie, de 4.202 lei, lunar, pe o gospodărie, respectiv 1.603 lei pe persoană, și au reprezentat 86,3 la sută din nivelul veniturilor totale.

„Veniturile bănești au fost, în medie, de 4.577 lei, lunar, pe gospodărie (1.775 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 295 lei lunar pe gospodărie (114 lei pe persoană)”, se precizează în document. „Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69,5% din veniturile totale ale gospodăriilor)”.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Analiștii INS confirmă că, pe lângă salarii și celelalte venituri asociate lor, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit cele din prestații sociale în proporție de 18,2%, veniturile din agricultură în total de 2,3%, cele din activități neagricole independente – 1,9%, veniturile din proprietate și vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum și veniturile în natură (6,0%).

Nu în ultimul rând, la consolidarea veniturilor pe gospodărie a contat și contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, în proporție de 4,9%.

Demn de menționat în acest context este faptul că mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban și mediul rural.

Mâncarea și băutura, principalele destinații ale banilor

În ceea ce privește direcțiile în care au plecat veniturile românilor, analiștii INS informează că, potrivit clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul III/2019, în medie, 31,3% din consumul gospodăriilor.

„Cheltuielile totale: – principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei,produse  pentru însămânțat, servicii veterinare etc.)”, raportează INS.

În contrapartidă, românii au mai cheltuit puțini bani (0,7% din cheltuielile totale ale gospodăriilor populației) pe investiții destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc.

Și în acest caz, mediul de rezidență determină unele particularități în ceea ce privește mărimea și structura cheltuielilor totale de consum.

Conform sursei citate, veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor bănești provenite din diferite surse, pentru care nu există obligația de restituire și veniturile în natură (evaluate în lei).

Cheltuielile  totale cuprind ansamblul cheltuielilor bănești, indiferent de destinație și contravaloarea  consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.

La creșterea PIB, în anul 2018 față de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei. Cel mai important aport a fost cel al industriei (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%. Au urmat comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%, precum și agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (9,9%).