ARHIVELE SECRETE DE LA VATICAN. Documentele din cel de-Al Doilea Război Mondial, despre deciziile lui Papa Pius al XII-lea și Holocaust, au fost desecretizate

Vaticanul deschide, luni, arhivele secrete ale lui Pius al XII-lea, suveranul pontif din cel de-Al Doilea Război Mondial acuzat în repetate rânduri că a preferat să închidă ochii la atrocitățile comise de naziști față de evrei, scrie BBC News.

Documentele vor fi iniţial disponibile unui număr de peste 200 de cercetători care au solicitat să le studieze și se așteaptă să lămurească pentru totdeauna de ce nu a reușit Biserica Catolică să joace un rol mai activ împotriva Holocaustului, scrie Mediafax.

Cercetătorii au solicitat în mai multe rânduri accesul la arhivele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a identifica măsurile luate de Papa Pius al XII-lea (1939 – 1958) împotriva Germaniei naziste în legătură cu uciderea evreilor. Biserica catolică a fost chiar acuzată de tăcere complice.

Planul roșu de intervenție a fost activat după ce zece copii de la un liceu din Neamț au ajuns la spital cu dureri de cap, usturime în gât și amețeli

13:06

ENERGIERomânia, dependentă de importurile de energie. Pragul de 3.000 MW, depășit din nou

12:47

„Am hotărât ca deschiderea arhivelor Vaticanului pentru perioada în care a fost în funcţie Pius al XII-lea să aibă loc pe 2 martie 2020″, a anunţat Papa Francisc anul trecut.Data marchează împlinirea a 81 de ani de când Eugenio Pacelli a devenit Papa Pius al XII-lea, potrivit The Guardian.

„Biserica nu se teme de istorie”, a adăugat la momentul respectv Papa Francisc, amintind că mandatul lui Pius al XII-lea a coincis cu „unul dintre cele mai triste şi mai întunecate momente ale secolului al XX-lea”.

Liderul Bisericii Catolice a spus că a luat această hotărâre după ce a înţeles că o cercetare istorică serioasă va putea să pună „într-o lumină corectă, cu criticile de rigoare, momentele de slavă ale acestui papă ca şi, fără îndoială, clipele de probleme grave şi hotărâri chinuitoare, de preocupare creştină şi umană”.

Papa Pius al XII-lea a fost criticat pentru că nu a condamnat mai răspicat uciderea evreilor în timpul regimului nazist.

Oficial, Vaticanul a păstrat o poziţie neutră în timpul războiului. Unii istorici spun că Pius al XII-lea a salvat zeci de mii de evrei italieni, dând indicaţii mănăstirilor să îi adăpostească. Într-un interviu, Papa Francisc a arătat că fostul papă a ascuns evrei în Castelul Gandolfo, reşedinţa papală din apropierea Romei: „Acolo, în camera papei, pe patul său, s-au născut 42 de copii, copii evrei ai persoanelor prigonite care se adăposteau acolo”.

Potrivit episcopului Sergio Pagano, şefului arhivelor de la Vatican, pregătirile pentru acest eveniment au început în timpul pontificatului lui Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, în 2006.

Potrivit publicaţiei L’Osservatore Romano, Vaticanul a sperat că toate demersurile vor fi încheiate până în 2015, însă numărul mare al documentelor şi lipsa de personal a provocat mari întârzieri. Pagano a afirmat că râvna arhivistică pentru „o perioadă decisivă pentru biserică şi pentru lume” va permite istoricilor să descopere „strădaniile supraomeneşti ale umanismului creştin”.

Francisc a afirmat că, după studiul arhivelor din timpul războiului, deciziile fostului papă pot să pară unora ca „reţinute”, dar erau tentative „de a păstra, în vremuri de profund întuneric şi cruzime, flacăra plăpândă a iniţiativelor umanitare, a diplomaţiei discrete, dar laborioase”.

Foştii suverani pontifi Ioan al XXIII-lea (1958 – 1963), Paul al VI-lea (1963 – 1978) şi Ioan Paul al II-lea (1978 – 2005) au fost deja declaraţi sfinţi, dar beatificarea lui Pius al XII-lea, primul pas pentru recunoaşterea sfinţeniei în catolicism, este un proces care întârzie din cauza controverselor legate de mandatul său din timpul războiului.