SECETĂ. Care este situația centralizată cu suprafețe agricole calamitate

Suprafața agricolă calamitată de secetă, la nivel de țară, atinge în prezent un total de 1,1 milioane hectare, a declarat marți, 12 mai 2020, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

„Avem până acum situația centralizată, legată de declarațiile suprafețelor calamitate, raportat la declarațiile fermierilor, suprafața calamitată este 1,1 milioane de hectare.

Echipele de constatare a pagubelor produse de secetă lucrează, au lucrat și sâmbătă, și duminică, astfel încât acolo unde fermierii doresc să întoarcă culturile, să aibă posibilitatea să o facă”, a precizat oficialul guvernamental.

ULTIMA ORĂA 40-a noapte de proteste în fața Arestului Central, unde este închis Călin Georgescu. Susținătorii scandează: Căline, Căline, la Cotroceni cu tine!”

18:03

VIDEODiana Șoșoacă povestește cum a agresat două tinere care se sărutau în Franța

17:48

Potrivit precizărilor sale, Constanța este cel mai afectat județ atunci când vine vorba de seceta hidrologică și de cea pedologică.

La polul opus se află Galațiul cu 61.000 ha calamitate de secetă.

„Județele cu suprafețele calamitate cele mai mari sunt Constanța, care are 416.000 ha calamitate, iar suprafața irigată acum – 13.000 ha”.

„Tulcea are o suprafață calamitată de 129.000 ha, iar în Tulcea se irigă pe 13.000 ha. În Ialomița sunt 123.000 ha calamitate, iar suprafața irigată 25.000 ha.

„Brăila cu 97.000 ha calamitate, iar suprafața irigată 100.000 ha. Buzău – 75.000 ha calamitate, iar suprafața irigată 7.000 ha. Galațiul are 61.000 ha calamitate, iar suprafața irigată – 27.000 ha”, a mai adăugat ministrul de resort.

Conform precizărilor lui Oros, la nivel de țară, în prezent se irigă pe un total de 222.131 ha.

De asemenea, din datele prezentate de ministrul Agriculturii reiese faptul că apa pentru irigații este introdusă deja pe 2.100 km de canal.

„Așteptăm centralizarea tuturor datelor să vedem exact suprafața care este calamitată în urma secetei puternice și extreme”, a conchis Oros.

Unii fermieri prahoveni dau vina pe sistemul antigrindină pentru seceta din ograda lor

Într-o intervenție publicată de AgroInteligența și preluată de AgroTeca, Cosmin Olteanu, fermier care exploatează din anul 2011 un total de 4.500 ha în județul Prahova, susține că declinul precipitațiilor în zonă s-ar explică prin faptul că toate ploile care vin sunt bombardate cu rachete.

El susține că, în mari părți din județ, ca „tendință generală multianuală”, „ploile vin doar zonal sau deloc”.

„Concluzia la care au ajuns cvasimajoritatea fermierilor cu terenuri în Prahova e că acest declin al precipitațiilor se explică prin faptul că toate ploile care vin sunt bombardate cu rachete”.

„Încă din 2013 am încercat să facem noi, fermierii locali, o acțiune de conștientizare a efectelor secundare potențial nefaste pe care utilizarea rachetelor antigrindină le poate genera.

„Nu reușim să ne facem înțeleși. Nu vrea să ne asculte nimeni. Toată lumea îi ascultă pe cei care coordonează acest program antigrindină”, a afirmat producătorul agricol.

Olteanu a mai spus că-i va cere Ministerului Agriculturii „să lase norii în pace”, „să nu-i mai sperie” și „să le dea voie să-și lase ploaia, că ni s-au pârjolit culturile”.

Secetă pedologică moderată, puternică şi extremă

În intervalul 12 – 18 mai, în cultura grâului de toamnă, conţinutul de apă pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei şi Moldovei.

Potrivit prognozei de specialitate, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), izolat în nordul Olteniei şi al Maramureşului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare.

Mai mult, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, local în nord-estul, centrul, estul, sud-estul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul şi nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat în sudul, centrul şi vestul Munteniei.