Aleksandr Lukașenko cere Armatei să ia măsuri pentru a împiedica o eventuală revoluție în Belarus

Președintele Belarusului, Aleksander Lukașenko, a cerut sâmbătă Armatei să ia „cele mai stricte măsuri” pentru a pune capăt încercărilor de îndepărtare de la putere a Administrației sale, informează presa de stat de la Minsk.

Lukașenko, în vârstă de 65 de ani, a condus fosta republică sovietică din estul Europei timp de mai bine de un sfert de secol, netolerând disidența, notează site-ul agenției de presă DPA.

Aflat într-o vizită la o bază militară din orașul Grodno, aflat în vestul țării, în apropierea granițelor cu Polonia și Lituania, Lukașenko a declarat că puterile străine încearcă să alimenteze o revoluție în Belarus.

EXCLUSIV Prescriere istorică în dosarul privatizărilor strategice în care doi miniștrii au făcut închisoare. Spionul bulgar Stamen Stanchev a scăpat de pedeapsă și se poate întoarce oricând în România

06:30

LIVE UPDATE Război în Ucraina, ziua 1.591. Rusia a cucerit și Kostiantînivka, unul dintre ultimele bastioane ucrainene din Donbas

06:26

„Este clar că situația politică internă a țării este agitată, cu un plan clar de a obține o revoluție colorată”, a declarat Lukașenko, făcând referire la Revoluția Portocalie din Ucraina.

El a adăugat că Armata bielorusă trebuie să „folosească cele mai stricte măsuri pentru protejarea integrității teritoriale a țării noastre”.

Lukașenko, vizat de proteste

În Belarus au avut loc proteste împotriva lui Lukașenko în fiecare zi începând cu 9 august, când liderul de la Minsk a câștigat un nou mandat de președinte, cu 80% din voturi.

Protestatarii susțin că alegerile din 9 august au fost fraudate și cer demisia lui Lukașenko și organizarea unui nou scrutin.

Poliția a recurs la violență pentru a pune capăt manifestațiilor, iar aproximativ 7.000 de persoane au fost reținute în urma protestelor. Mulți dintre cei care au fost deja eliberați susțin că au fost torturați în perioada de detenție. Mai mulți protestatari și-au pierdut viața în condiții suspecte.

Uniunea Europeană a contestat și ea rezultatele alegerilor, susținând că scrutinul nu a fost „nici liber, nici corect” și a condamnat acțiunile Poliției, spunând că „autoritățile au folosit violența în mod inacceptabil și disproporționat”.

Lukaşenko a dat vina pe Statele Unite, spunând că organizaeză protestele din Belarus „pentru a crea un coridor între ţările baltice, Belarus şi Ucraina”, în scopul izolării Rusiei.