Țepe de 4 milioane de euro în perioada stării de urgență: Statul român a dat în judecată două firme din Coreea și Elveția, ca să recupereze avansul plătit pentru 650 de ventilatoare care nu au fost livrate nici până astăzi

Statul român se judecă de câteva luni cu firmele din Coreea de Sud și Elveția cărora le-a plătit  un avans de 4 milioane de euro, pentru achiziția de ventilatoare mecanice pentru bolnavii de Covid, în condițiile în care cele două firme nu au livrat nici măcar un ventilator. Achizițiile care fac obiectul acțiunilor în instanță sunt menționate în rapotrtul din 11 august al Curții de Conturi, care menționează că acceptarea de către IGSU a clauzei de „forță majoră” invocată de furnizor a reprezentat „veriga slabă” din contractele neonorate nici până la acest moment. 

În perioada stării de urgență, când Guvernul era presat să facă rost de echipamente medicale pentru spitalele Covid, IGSU a încheiat mai multe contracte pentru achiziția de ventilatoare mecanice de la mai multe companii străine.

ACTUALITATE Accident feroviar în Danemarca: Mai mulți răniți, după ce un tren a deraiat. Localnicii au auzit o „bubuitură puternică”

20:39

ACTUALITATE Alertă în spitalele de pediatrie: enterovirusuri agresive și peste 120 de copii internați într-o zi

20:11

Una dintre ele este Medi Consulting Korea, care ar fi trebuit să livreze părții române 400 de ventilatoare până la mijlocul lunii iunie. IGSU a plătit un avans de 2 451 000 de dolari, bani pe care acum încearcă să îi recupereze.

Purtătorul de cuvânt al DSU, Theodor Dan Mihai, a declarat pentru Digi24.ro, că au fost deschise două acțiuni civile pentru recuperarea banilor de la firma Medi Consulting din Coreea de Sud și de la GSC Consulting and Management AG din Elveția.

Curtea de Conturi: Nu s-a executat garanția de bună execuție și, prin urmare, nu a fost recuperat avansul în valoare de 2,45 milioane de dolari acordat furnizorului

Curtea de Conturi a detaliat, într-un Rapoart de control/audit încheiat în urma acțiunilor efectuate la cererea Parlamentului, că situația a fost facilitată  de negocierea unui contract total dezavantajos pentru autoritățile române:

„IGSU a fost obligat să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un alt acord cadru având ca obiect achiziționarea produselor care fac obiectul acordului-cadru pentru satisfacerea aceleiași necesități care a dus la organizarea procedurii de negociere fără publicare, respectiv pentru cantitatea prevăzută de maxim 400 de ventilatoare medicale”, detaliază Curtea de Conturi în raport.

Raportul efectuat la cererea Parlamentului: Nu s-au calculat și facturat penalități de întârziere, conform clauzelor contractuale, ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de „forță majoră” invocată de furnizor

”Un exemplu al acceptării unor clauze nerealiste este Acordul-cadru nr. 2595/10.04.2020, având ca obiect achiziția de ventilatoare, încheiat între ONAC și Medi Consulting din Coreea de Sud și Contractul subsecvent nr. 116229/27.04.2020 încheiat între Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU și MEDI Consulting Korea, contract care nu a fost onorat, produsele nu au fost livrate și nici nu s-au calculat și facturat penalități de întârziere, conform clauzelor contractuale, ca urmare a acceptării de către IGSU a clauzei de „forță majoră” invocată de furnizor. Nu s-a executat garanția de bună execuție și, prin urmare, nu a fost recuperat avansul în valoare de 2.451.000 USD acordat furnizorului pentru produsele contractate.  Acordul-cadru nr. 2595/CN/10.04.2020 a prevăzut achiziția a 400 bucăți de ventilatoare livrate în patru loturi, în perioada 17 aprilie-8 mai 2020, acordarea unui avans de până la 30% din valoarea fiecărui lot, însă fără solicitarea unui instrument de garantare emis în condițiile legii de o societate bancară sau de asigurări, diferența de 70% din valoarea fiecărui contract subsecvent putând fi garantată de existența unui astfel de instrument”, mai scrie Curtea de Conturi în raport.

Astfel, conform articolului 25 din contractul subsecvent au fost definite condițiile forței majore/cazului fortuit, respectiv faptul că acțiunea forței majore mai mult de 15 zile dă dreptul fiecărei părți să o notifice pe cealaltă parte privind încetarea de plin drept a contractului subsecvent, fără ca vreuna dintre părți să poată pretinde celeilalte daune.

IGSU a plătit în 28.04.2020 suma de 10.931 mii lei, reprezentând avans către Medi Consulting din Coreea de Sud, aferent unui număr de 200 de ventilatoare cu termen de livrare conform contractelor încheiate în data de 13.05.2020 (100 buc.) și data de 28.05.2020 (100 buc.).

Din analiza derulării contractului încheiat între IGSU și MEDI Consulting Coreea de Sud,Curtea de Conturi a constatat  că nu s-a făcut nicio livrare, nu au fost calculate penalități de întârziere conform contractului, România prin IGSU  acceptând în ultima zi de valabilitate a contractului subsecvent, respectiv 15.06.2020, cazul de forță majoră invocată de MEDI Consulting în baza certificatului prezentat la acea dată.

Niciun reprezentant al firmei din Elveția nu a putut fi găsit de autoritățile române, nici la telefon, nici prin fax, nici prin e-mail

De la elvețieni, IGSU cumpărase 250 de ventilatoare, pentru care a plătit avans 1, 9 milioane de euro, din suma totală de 6,4 milioane de euro.

„Referitor la Acordul-cadru nr. 2217/31.03.2020 încheiat între Oficiul Național de Achiziții Centralizate și GSC Consulting and Management AG Elveția, având ca obiect furnizarea a 250 de Ventilatoare Medicale AEONMED VG70, Curtea de Conturi, pe baza notei transmise de IGSU, a concluzionat că GSC Consulting and Management AG nu a constituit garanția de bună execuție în valoare de 32.250 Euro, nu a livrat niciun produs din cele 150 de ventilatoare medicale VG70 care au făcut obiectul contractului subsecvent și nici nu a returnat avansul acordat de IGSU în valoare de 1.935.000 euro, deși a fost notificată în acest sens. Autoritatea contractantă a recurs la exercițiul coercitiv al puterii judecătorești în vederea recuperării avansului plătit și al prejudiciului suferit având în vedere că furnizorul nu a mai răspuns solicitărilor pe nicio cale (e-mail, telefon, fax)”, se mai arată în Raportul Curții de Conturi.