Președintele a trimis la reexaminare legea prin care Parlamentul stabilește data alegerilor legislative

Președintele Iohannis a trimis la reexaminare legea care oferă Parlamentului sarcina de a stabili data de desfășurare a alegerilor legislative. Legea a fost deja declarată constituțională de CCR, iar dacă aceasta va intra în vigoare mai devreme de data de 6 decembrie, scrutinul ar putea fi amânat.

Iohannis a transmis către Parlament o cerere de reexaminare a legii „ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016”. Președintele a arumentat cererea de reexaminare făcând referire la drepturile constituționale ale românilor din diaspora, care deja au votat prin corespondență, care ar fi încălcate.

Motivarea cererii de reexaminare a președintelui

„Aşadar, în prezent, există cetăţeni români pentru care deja a debutat şi se află în derulare exerciţiul dreptului de a fi ales, în condiţiile art. 37 din Constituţie. Faţă de această împrejurare, apare evident faptul că orice intervenţie (cu excepţia vreunei situaţii ce ar justifica prelungirea de drept a mandatului Parlamentului – starea de mobilizare, starea de război, starea de asediu sau cea de urgenţă) ce ar avea ca efect amânarea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor s-ar putea constitui într-un abuz şi o vătămare a drepturilor electorale ale cetăţenilor români, şi în special a celor din diaspora, în privinţa cărora procedurile sunt deja declanşate şi se află în etape avansate. Distinct de considerentele de principiu ale Curţii Constituţionale, exprimate în Decizia nr. 678/2020, considerăm că opţiunea politică a Parlamentului de a da consistenţă drepturilor electorale prin stabilirea de către el însuşi a datei alegerilor nu poate fi detaşată de context, Parlamentul fiind obligat ca în adoptarea unei asemenea legi să ţină cont de întreaga jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie. În acest sens, menţionăm că, prin Decizia nr. 150/2020, Curtea Constituţională a statuat: „(…) modul de exercitare a dreptului la vot, respectiv a dreptului de a fi ales, în cadrul procedurilor electorale, are consecinţe directe asupra modului de constituire a celor două Camere ale Parlamentului – exercitarea celor două drepturi electorale constituind, de fapt, fundamentul organului reprezentativ suprem, potrivit art. 62 alin. (1) din Constituţie” şi (…) „orice vătămare a drepturilor electorale prin dispoziţiile legale aplicabile viciază însăşi procedura electorală şi rezultatul alegerilor. Acest fapt se reflectă în mod inerent asupra compunerii acestei instituţii fundamentale a statului, încălcând prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului şi ale art. 62 alin. (1) privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului”. De aceea, în contextul actual, considerăm că este fără echivoc că intervenţia legislativă – prin care se concretizează voinţa autorităţii legiuitoare de a deroga de la regula organizării alegerilor parlamentare în interiorul mandatului Parlamentului de 4 ani – survine cu mai puţin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen, respectiv cu mai puţin de 2 luni înainte de data expirării mandatului convocat prin Decretul Preşedintelui României nr. 1134/2016 privind convocarea Parlamentului României ales la data de 11 decembrie 2016 şi este de natură să bulverseze procesul electoral aflat în curs de derulare”, se arată în cererea de motivare a președintelui.

MILITAR Care sunt planurile ascunse ale Beijingului. China închide zone vaste din spațiul său aerian fără explicații pentru 40 de zile

23:30

FLASH NEWS Simona Halep, marcată de moartea lui Mircea Lucescu: „A rămas pe teren până la capăt”

23:18

Dacă legea prin care Parlamentul are dreptul de a desemna data alegerilor legislative va intra în vigoare până la data de 6 decembrie, Hotărârea de Guvern prin care executivul stabilește data alegerilor pe 6 decembrie își încetează efectul.