Fermierii cer bani în plus pentru îngrășăminte. Ce variante propune Alianța pentru Agricultură și Cooperare

Mai multe organizații de fermieri, cooperative agricole și asociații de producători din toată țara, reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), au transmis o scrisoare deschisă Ministerului Finanțelor prin care îi solicită ministrului Alexandru Nazare suplimentarea bugetului alocat schemei de sprijin pentru îngrășăminte, informează Agro TV.

Ce prevede schema actuală și de ce o consideră fermierii insuficientă

Comisia Europeană a alocat României 29.977.500 de euro printr-o schemă destinată fermierilor afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Regulamentul european din 27 iulie 2026 permite statelor membre să adauge un sprijin național de până la 200% din această sumă, adică până la aproape 60 de milioane de euro.

TENSIUNI Reacția purtătorului de cuvânt al Kremlinului după ce Franța a testat o rachetă balistică strategică: „Un drum înfundat care nu duce la nimic bun”

17:15

CONTROVERSĂ Fostul cancelar german Gerhard Schröder, vizită la Moscova chiar de ziua lui Vladimir Putin

17:13

Proiectul de hotărâre al Guvernului, elaborat de MADR, prevede însă o contribuție națională de doar 100%, ceea ce ar duce bugetul total al schemei la 59,96 milioane de euro — sumă pe care reprezentanții AAC o consideră prea mică în raport cu costurile reale suportate de fermieri. Potrivit calculelor acestora, nivelul actual ar însemna un sprijin de 90 de lei pe hectar la grâu, în condițiile în care îngrășămintele cu azot au devenit cu aproximativ 70% mai scumpe față de media anului 2024.

Din discuțiile cu Ministerul Agriculturii, organizația susține că bugetul MADR nu a fost suplimentat în 2026, astfel încât decizia privind nivelul sprijinului național revine, în fapt, Ministerului Finanțelor.

Suma cerută și la ce ar ajunge sprijinul pentru fermieri

AAC solicită o majorare a bugetului MADR cu 157,18 milioane de lei (aproape 30 de milioane de euro), astfel încât contribuția națională să atingă plafonul maxim de 200%, iar bugetul total al schemei să urce la aproape 90 de milioane de euro. În acest scenariu, sprijinul per hectar la grâu ar crește de la 90 la 135 de lei.

Două variante de finanțare, propuse de organizație

Prima variantă, considerată principală de AAC, presupune acordarea integrală a sprijinului în 2026, fie printr-o rectificare bugetară, fie printr-o alocare din Fondul de rezervă bugetară a Guvernului — astfel încât plata să ajungă la fermieri chiar în perioada în care aceștia finanțează achizițiile pentru campania agricolă 2026/2027.

Dacă acest lucru nu este posibil, organizația propune o variantă subsidiară, cu eșalonarea plăților între bugetul anului 2026 și cel al anului 2027, cu termen limită 31 mai 2027. Pentru ca fermierii să cunoască sumele finale încă de la depunerea cererilor, AAC cere ca întreaga sumă să fie aprobată ca angajament bugetar încă din 2026.

Organizația spune că este deschisă oricărei soluții tehnice care ar permite atingerea plafonului de 200%, inclusiv unor mecanisme de compensare a obligațiilor fiscale ale fermierilor.

Exemplul Bulgariei

Reprezentanții AAC aduc în discuție și cazul Bulgariei, care a aprobat, pe fondul acelorași reglementări europene, cheltuieli suplimentare de până la 170 de milioane de euro pentru compensarea creșterii prețurilor la motorină și îngrășăminte. Scăzând suma alocată motorinei, rămân pentru îngrășăminte circa 70 de milioane de euro — potrivit AAC, mai mult decât dublu față de contribuția națională propusă în România, deși suprafața agricolă a Bulgariei este de peste două ori mai mică.

Un cost care nu ține doar de criza din Orientul Mijlociu

Organizația atrage atenția că majorarea prețurilor la îngrășăminte este influențată și de Mecanismul de ajustare a emisiilor de carbon la frontieră (CBAM), aplicat din 1 ianuarie 2026 importurilor de îngrășăminte. Potrivit estimărilor Copa-Cogeca, citate de AAC, costul acestui mecanism pentru fermierii europeni ar urma să crească de la circa 820 de milioane de euro în 2026 la aproape 3,4 miliarde de euro în 2034.

În acest context, fermierii cer reprezentanților României la Bruxelles, inclusiv celor ai Ministerului Finanțelor în Consiliul ECOFIN, să susțină suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte. Potrivit AAC, în lipsa unor măsuri la nivel european, presiunea financiară se va muta an de an asupra bugetului național.