Anul acesta, planetele Jupiter şi Saturn vor fi vizibile ca un astru dublu. Un fenomen asemănător va mai avea loc abia peste 60 de ani

Planetele Jupiter şi Saturn se vor apropia aparent una de alta, anul acesta, în data de 21 decembrie, „la doar 6 minute de arc”, fiind vizibile ca un astru dublu pe cerul de seară.

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Capitală, fenomenul poate fi văzut cu ochiul liber, foarte aproape de orizontul de apus.

La Bucureşti, Soarele va apune la ora 16,49, iar după ora 17,00 planetele se pot vedea cu ochiul liber. Se pot vedea până la ora 1900, când apun.

Recomandarea astronomilor pentru cei care vor să vadă fenomenul este să privească dintr-un loc de unde se poate vedea apusul Soarelui, pentru că orice clădire sau obstacol aflat înspre apus va ascunde planetele.

O conjuncţie nu la fel de strânsă se va produce pe 31 octombrie 2040, planetele fiind vizibile înainte de răsăritul Soarelui. Următoarea dată când cele două planete se vor afla atât de aproape una de alta va fi pe 15 martie 2080, când se vor vedea înainte de răsăritul Soarelui, în constelaţia Capricornus.

EVENIMENT Comorile ascunse sub podeaua Notre-Dame de Paris. Descoperirile excepționale ale restauratorilor

12:16

SOCIAL Câți români își serbează onomastica de Sfântul Nicolae. Cele mai întâlnite prenume

11:59

O astfel de conjuncţie s-a produs în dimineaţa de 18 februarie 1961.

Nu au fost la fel de apropiate ca în decembrie 2020, fiind la 14 minute de arc una de alta, dar făceau o pereche frumoasă pe cerul de dimineaţă, în jurul orei 06.45”, spun astronomii.

De asemenea, pe 28 noiembrie 1901 cele două planete s-au apropiat la 26 minute de arc una de alta, amintește Hotnews.

Când are loc solstițiul de iarnă

Momentul Solstiţiului de iarnă, adică al începutului iernii astronomice, va avea loc în data de 21 decembrie. După acel moment, până la 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea.

La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest.

La momentul amiezii el „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont.

Astfel, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti).

În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice, amintește Adevărul.

Premieră în astronomie, anul trecut, când a fost publicată prima imagine a unei găuri negre

Prima imagine a unei găuri negre a fost publicată pe 10 aprilie 2019, fiind o formațiune localizată într-o galaxie îndepărtată și descrisă de astronomi drept „un monstru”.

Gaura neagră avea un diametru de aproximativ 40 de miliarde de kilometri – de trei milioane de ori mai mare decât al Pământului – și era situată la o distanță de 500 de milioane de trilioane de kilometri, relatează BBC.

Imaginea a fost realizată cu ajutorul unei rețele de opt telescoape situate pe tot globul, iar detaliile despre respectiva imagine, o premieră în astronomie, au fost publicate în Astrophysical Journal Letters.