Judecătoarea Simona Marcu: „Eu am o rezervă față de modul în care sunt întocmite aceste rapoarte MCV”

Potrivit Simonei Marcu, judecător la Secția Contencios Administrativ Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție și membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „DNA a verificat 2166 de Hotărâri ale unei Secții de la Înalta Curte”. Într-un interviu acordat revistei Qmagazine, judecătoarea a mai spus că fiind judecător nu se poate implica în jocul politic firesc, specific oricărei democrații.

Despre desființarea SIIJ

Întrebată de publicația citată care este opina sa în legătură cu desființarea SIIJ, judecătoarea Simona Marcu spune că nu se poate implica în lupta politică, dar are o opinie față de acest subiect.

COMUNICAT Premieră în România: MedLife lansează primul test de microbiom intestinal realizat integral în țară

10:30

ULTIMA ORĂ Liber pentru Comisia de Constituţionalitate de la Senat să ancheteze întâlnirea dintre preşedinta CCR şi premierul demis Ilie Bolojan

10:21

„Ca judecător nu mă pot implica în jocul politic firesc, specific oricărei democrații, fiind ținută de obligația de rezervă. De pe această poziție, nu pot comenta strategiile formațiunilor politice, calculele lor electorale, mizele politice de tot felul.

În egală măsură, însă, sunt membru al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care, potrivit Constituției, este „garantul independenței justiției”. Iar justiția, tot potrivit Constituției, „se realizează prin ÎCCJ și celelalte instanțe judecătorești”, acestea formând una dintre cele trei puteri ale statului – puterea judecătorească.

Chestiunea pe care o puneți în discuție – desființarea SIIJ, are legătură cu independența justiției, mai ales a judecătorului. Și lupta pentru independența unei puteri este eminamente politică. Specificul acestei politici este că ea transcende agendele de partid, pentru a se situa direct la nivelul sistemului de contraponderi care asigură funcționarea statului democratic. Stat de drept, în sensul guvernării pe baza legii sau prin lege, au avut și dictatorii. Statul democratic este însă cel care legitimează statul de drept, întemeindu-l pe voința populară și garantându-i eficiența prin încrederea populară.

Iată de ce, când este vorba despre independența judecătorilor, fără de care independența justiției rămâne o vorbă goală, nu putem fi rezervați, ci suntem obligați să fim militanți.

Așa cum magistral a spus-o Curtea Constituțională în decizia amintită de dumneavoastră, reiterându-și propria jurisprudență, „dispozițiile art.124 alin.(3) din Constituție, conform cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzut de art.1 alin.(3) din Constituție”.

Așadar independența judecătorului nu este un moft, un principiu bun de afirmat în documente interne și internaționale, ci un pilon fundamental al statului de drept, puterea legiuitoare având îndatorirea de a găsi cele mai adecvate mecanisme legislative care să asigure un caracter real al acestei valori. Iar dacă puterea legislativă nu o face, CSM, ca garant constituțional, trebuie să se implice. Altminteri, în ce ar mai consta garanția și care ar mai fi realitatea ei?” – a spus judecătoarea.

RAPOARTELE MCV, sub semnul întrebării

Întrebată de jurnalistul Qmagazine dacă SIIJ ar putea fi sau nu folosită ca un instrument de presiune politică, așa cum au arătat rapoartele MCV, judecătoarea a afirmat că rapoartele nu au fost mereu perfecte.

„Realitatea este că temerea exprimată în raportul MCV nu are o justificare în cadrul normativ, care a trecut examenul de constituționalitate.

SIIJ este structura din cadrul Ministerului Public  cea mai ferită de influență politică, întrucât potrivit Legii nr.304/2004 întreaga procedură de selecție/validare a procurorilor care funcționează în această secție este derulată exclusiv de CSM.

Eu am o rezervă față de modul în care sunt întocmite aceste rapoarte MCV, din punctul de vedere al rigurozității informațiilor furnizate de diversele surse. La nivelul CSM nu o dată am semnalat aspecte incorect prezentate în aceste rapoarte.

Pe de altă parte, am constatat uneori și o dublă măsură în abordarea recomandărilor MCV de către factorii naționali responsabili. De exemplu, aceleași rapoarte MCV au recomandat constant, de ani de zile, ca procurorii de rang înalt să fie numiți printr-o procedură transparentă, bazată pe merite, elaborată ”cu sprijinul Comisiei de la Veneția”, care să poată oferi garanții suficiente împotriva politizării.

Cu toate acestea, în continuare procurorii de rang înalt sunt numiți de Președintele României, om politic, la propunerea ministrului justiției, și el tot om politic, avizul Secției pentru procurori din CSM fiind doar consultativ. Propunerea  de a transforma avizul Secției pentru procurori într-un aviz conform nu rezolvă fondul problemei, întrucât tot ministrul justiției, om politic, decide pe cine va propune și pe cine nu în funcțiile respective.

În fine, faptul că SIIJ este complet în afara jocului politic datorită modului de recrutare a tuturor procurorilor care funcționează în această unitate de parchet, nu înseamnă că procurorii din această structură nu pot comite erori, ca orice alt magistrat. Însă orice comparație cu situațiile documentate despre care am făcut vorbire anterior este complet deplasată.

Spre deosebire de fostul Serviciu pentru combaterea corupției din justiție, înființat în cadrul DNA prin Ordinul nr. 10/31.01.2014 al procurorului șef DNA, membrii SIIJ sunt numiți de CSM, iar nu de șeful unei structuri a parchetului, indiferent de cât de înalt ar fi rangul acestuia. Or, nu poate exista nicio comparație între CSM și procurorul-șef al DNA din punctul de vedere al independenței și al transparenței instituționale. Ca să nu mai vorbim de rolul constituțional.

În acest context, reamintesc faptul că judecătorii și procurorii, membri aleși ai CSM, sunt reprezentanți ai colegilor lor de la toate nivelurile sistemului judiciar, desemnați prin vot direct, fără interferențe politice, în timp ce procedura de numire a procurorilor de rang înalt criticată de rapoartele MCV, dar încă în ființă, are o importantă componentă politică.

Aș mai adăuga că, în realitate, SIIJ nu a funcționat niciodată la capacitate maximă. La ora la care vorbim, în această secție își desfășoară activitatea 7 procurori, 6 cu funcții de execuție și unul cu funcție de conducere, deci mai puțin de jumătate din cât prevede legea în vigoare. Practic, cât un serviciu teritorial al DNA.

Este clar ca nu a existat voința reală de a completa schema la nivelul stabilit de lege, tocmai pentru ca ulterior această secție să poată fi acuzată de ineficiență ca argument în favoarea desființării”, a mai spus Simona Marcu.

Activitatea DNA

Potrivit Simonei Marcu, „oamenii trebuie să înțeleagă că singura lor garanție pentru a avea un proces echitabil, pentru a le fi respectate drepturile și libertățile lor fundamentale, o reprezintă judecătorul independent”. Aceasta este de părere că SIIJ trebuie să existe în continuare, fiind un garant al bunei desfășurări a actului de justiție.

„SIIJ nu este un scop în sine. V-aș relata un episod trist din istoria recentă a ÎCCJ, petrecut în perioada 2011-2018, când DNA a anchetat și acuzat abuziv 4 judecători ai acestei instanțe, în special din cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.

DNA a verificat întreaga activitate din perioada ianuarie 2010-iulie 2011 a unui judecător cu funcție de conducere în cadrul ÎCCJ, solicitând copii de pe toate hotărârile pe care le-a pronunțat. Solicitarea parchetului le-a vizat și pe alte două judecătoare de la instanța supremă, astfel încât ÎCCJ – SCAF a înaintat DNA un număr total de 2166 de hotărâri, după cum reiese din Sentința penală nr.1055/29 noiembrie 2016 pronunțată de ÎCCJ-Secția Penală în Dosarul nr.2820/1/2016, rămasă definitivă”, a explicat judecătoarea.