Bilanț. Pandemia a redus consumul de carburanți și energie electrică dar a crescut utilizarea gazelor naturale.

Piața energiei s-a comportat diferit în cursul anului trecut, înregistrând un regres de 6% la carburanți și 4% la energia electrică dar și un plus de 5% la gazele naturale. Experții cataloghează și 2021 drept un an dificil, plin de incertitudini, în condițiile în care problemele generate de Covid – 19 persistă.

Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, a declarat într-un interviu acordat Agerpres că problemele economice din 2020 vor continua și în acest an.

„Ne aşteptăm ca volatilitatea şi incertitudinile să persiste şi în 2021, întrucât anul a început cu preocupări legate de mutaţiile virusului SARS-COV-2, dificultăţi în limitarea răspândirii acestuia şi restricţii de mobilitate anunţate de multe ţări. Astfel, ritmul redresării economice va continua să depindă de evoluţia pandemiei. Se estimează creşterea cererii interne, totuşi rămâne un an dificil, deoarece pandemia nu este încă sub control”, consideră Christina Verchere.

Cum a modificat pandemia piaţa de energie, petrol şi gaze

Conform datelor oferite de CEO al OMV Petrom, 2020 a început în forță pe piața carburanților, cererea fiind foarte ridicată în primele două luni ale anului trecut. Carantina a dus la o scădere puternică urmată de redresare, odată cu reducerea restricţiilor de mobilitate. Per total, cererea de pe piaţa cu amănuntul a rămas cu 6% mai scăzută faţă de anul precedent.

CONTROVERSĂ „Teoria Haosului”, Clubul Valdai și lumea multipolară a lui Putin. „Lumea veche a dispărut, domnește haosul imposibil de gestionat, războiul este noua normalitate”

05:00

EXCLUSIV De ce devin sărbătorile un amplificator emoțional pentru depresie? Psiholog: „Apare presiunea fericirii obligatorii, iar emoțiile nu țin cont de calendar”

05:00

Pe piaţa energiei electrice, solicitările s-au diminuat cu 4%, în timp ce producţia de electricitate s-a redus cu 6%.

Consumul de gaze naturale a înregistrat anul trecut în România o creştere importantă, de circa 5%, datorită unei utilizări mai mari a gazelor în producţia de electricitate şi industria de îngrăşăminte. Producţia totală de gaze din România a scăzut cu aproximativ 10% faţă de anul precedent, în timp ce importurile pentru 2020 se estimează că au acoperit aproximativ 20% din consumul naţional.

Revenire sub semnul incertitudinii

Christina Verchere estimează o creștere treptată a cererii de carburanţi în primele două trimestre din 2021, trimestrul întâi fiind încă afectat de mobilitatea limitată, precum şi de tendinţele specifice sezonului rece.

„Revenirea este estimată pe fondul creşterii traficului, odată ce vaccinarea progresează”, susține ea.

Cât privește domeniul aeronautic, mediul economic nefavorabil şi schimbările structurale în modul de desfăşurare a afacerilor internaţionale vor contribui probabil la menţinerea cererii de combustibil pentru avioane la niveluri scăzute şi în 2021.

La capitolul măsuri pe care ar trebui să ia Guvernul pentru a îmbunătăţi situaţia de pe această piaţă, nivelul de taxare este principalul vizat.

Verchere arată că, pe baza unui studiu realizat în 2018, comparativ cu nivelul mediu de impozitare al UE, cota efectivă de impozitare a producţiei de gaze naturale în România este trei ori mai mare pentru producţia onshore şi de cinci ori mai mare pentru cea offshore.

„Anul 2021 este un an critic pentru gazele naturale din Marea Neagră şi timpul joacă un rol esenţial în dezvoltarea acestor proiecte. Potrivit declaraţiilor publice, există intenţia ca Legea offshore să fie modificată printr-un proces parlamentar, care este aşteptat să aibă loc în prima sesiune parlamentară a acestui an”, susține Verchere.

Aceasta afirmă că, dacă proiectele de gaze din Marea Neagră nu se concretizează, se estimează ca importurile de gaze să ajungă la 40% în 2030.

În paralel, deblocarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră ar face România mai puternică şi ar crea premisele pentru ca aceasta să devină cel mai mare producător de gaze din UE.