Psihologul Daniel David, despre problemele cu care s-ar putea confrunta elevii odată cu revenirea la școală: „Orice schimbare majoră de rutină este la rândul său un factor de stres” (EXCLUSIV)

Majoritatea elevilor din România vor merge din nou la școală, de luni, 8 februarie. GÂNDUL.ro a discutat cu psihologul Daniel David, rector al UBB Cluj, despre dificultățile cu care s-ar putea confrunta aceștia în următoarea perioadă, el sugerând și câteva practici concrete pentru creșterea nivelului de toleranță la frustrare atât în rândul elevilor, cât și în cel al părinților.

Gândul: Există studii realizate în raport cu modul în care au reacționat elevii față de această lungă pauză?

Daniel David: S-au încercat o serie de studii, însă nu sunt studii serioase sau riguroase, ele nu pot oferi încă răspuns concret. La nivel internațional se fac astfel de cercetări, însă nu se pot trage încă multe concluzii.

ALERTĂ Creștere accentuată a prețurilor în următoarele trei luni, prognozată de managerii din comerț și construcții. Anunțul INS

10:35

REACȚIE Ministrul Educației anunță că va lucra gratuit până la finalul mandatului, după episodul în care a ignorat o elevă care plângea în fața lui

10:25

Totuși, la nivelul populației generale și chiar al elevilor, în pandemie, a crescut serios nivelul de stres. Nu neapărat nivelul tulburărilor psihice.

Altfel spus, oamenii au devenit mai stresați dar nu au dezvoltat mai multe tulburări psihice. Era normal să fie stresați, dar trebuie să fim atenți, pentru că stresul pe termen lung se poate transforma în tulburări psihice.

Vestea bună este că incidența bolilor psihice nu a început să crească simțitor la nivel global, dar asta se poate întâmplă, dacă pandemia va continua să existe pe termen lung.

Frustrarea în rândul elevilor ar putea crește

Gândul: Elevii revin pe 8 februarie la școală. Ce se poate întâmpla pentru ei la nivel psihologic dacă numărul de infectări crește din nou și vor fi nevoiți să se întoarcă la orele online?

Daniel David: Orice schimbare majoră de rutină, de stil de viață, este la rândul său un factor de stres. Elevii au deja un nivel de stres ridicat, iar o astfel de schimbare bruscă le-ar aduce niveluri suplimentare de stres. În acest mod s-ar putea ajunge la probleme psihologice grave.

Încurajez profesorii, în sensul general, fie că sunt educatori, învățători sau profesori din preuniversitar sau universitar, ca, atunci când vor începe activitățile didactice față în față, să își monitorizeze elevii, pentru că ei îi cunoșteau bine din perioada anterioară pandemiei.

Dacă observă schimbări psihologice sau de comportament, în consultanță cu părinții, să le recomande elevilor consiliere psihologică. Școlile ar trebui să asigure acces la acest tip de consiliere.  

Gândul: Diferențele dintre bilanțurile de infectări din anumite localități și județe vor face ca unii elevi să meargă la școală iar alții nu. Ar putea genera asta frustrare?

Daniel David: Da, va genera frustrare, mai ales dacă elevii nu sunt bine pregătiți psihologic. Autoritățile și părinții ar trebui să le explice copiilor ce înseamnă întoarcerea la școală și procedurile cu care acest pas vine la pachet.

Elevii ar trebui să înțeleagă că ar putea să fie tratați diferit, chiar față de școlile din județele vecine, din cauza evoluției diferite a pandemiei.

Dacă oamenii au predictibilitate și le spui ce urmează să se întâmple, atunci, probabilitatea să reacționeze cu frustrare crescută este mai mică. Dacă elevii vor anticipa, cu ajutorul părinților și profesorilor aceste situații dificile, le vor accepta mult mai ușor.

Întoarcerea la școală se poate întâmpla sau nu, noi suntem datori să fim pregătiți și să îi pregătim pe copii.

Nevoia școlii românești de a-i învăța pe elevi să se pregătească pentru situații dificile

Gândul: I-a pregătit școala românească pe elevi sa înfrunte această pandemie? Dacă nu, era posibil?

Daniel David: Nu a fost o pregătire specifică pentru pandemie, dar societatea a mers mai departe. Școala trebuie să învețe din ceea ce s-a întâmplat. Spre exemplu, după cel de-al doilea război mondial, noi trăiam cu ideea că totul va fi lapte și miere și nimic nu poate fi rău. Realitatea ne-a dovedit contrariul.

Poate că ar fi bine ca la orele de dirigenție și în cursurile de consiliere să se discute mai mult despre ce a însemnat pandemia, ce învățături se pot trage de aici și care este viitorul elevilor din punct de vedere al competențelor.

S-ar putea introduce cursuri facultative în care copiii să fie pregătiți pentru acest fel de fenomene stresante care se petrec la nivel global.

Gândul: Ce tipare de gândire l-ar ajuta pe un părinte bulversat de pandemie să se descurce mai bine în medierea relației dintre școală și fiul/fiica sa elev(ă)?

Daniel David: În primul rând, un părinte ar trebui să își dea voie să fie îngrijorat și nemulțumit, fiindcă acestea sunt situații sănătoase într-un context care te frustrează. Nu e bine nici să fii calm și relaxat, dar nu e de ajutor nici să fii furios, agresiv sau anxios. Dacă părinții reacționează rațional, își pot pregăti copiii pentru ceea ce se va întâmpla la școală.

Părinții nu ar trebui să transforme realitatea influențată de pandemie într-o catastrofă. Ei ar trebui să își dea seama că situația este rea, dar nu este cel mai mare rău posibil. Ar trebui să aibă toleranță la frustrare, pentru că uneori lucrurile nu se întâmplă așa cum vrem noi.

De asemenea, așteptările flexibile joacă un rol important. Trebuie să îți dorești lucruri normale, dar să accepți faptul că uneori s-ar putea ca acestea să nu se întâmple, fiindcă nu controlăm ce se întâmplă în lumea asta.

Aceia dintre noi care vor gândi flexibil, noncatastrofic și cu toleranță la frustrare, vor reacționa sănătos din punct de vedere psihologic, și își vor ajuta și copiii să reacționeze.