Febra Denga și virusul Zika, factori de risc în București. Institutul Cantacuzino atenționează că pot fi transmise boli grave de la țânțari și șobolani

În România, există riscul transmiterii unor boli grave, precum febra hemoragică Denga sau virusul Zika, pentru că avem populații stabile și dense ale țânțarului tigru asiatic.

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din București a explicat, la solicitarea GÂNDUL.RO, care sunt bolile grave care pot fi transmise populației de la vectori precum țânțari sau șobolani. Riscul este cu atât mai mare cu cât în București s-a ratat prima acțiune de dezinsecție din acest an.

Bucureștiul a ratat primele acțiuni de dezinsecție și deratizare din acest an din cauza faptului că Primăria Capitalei nu are încă un plan de intervenție aprobat.

În ceea ce privește dezinsecția, prima acțiune, respectiv larvicidarea, ar fi trebuit să se facă în luna martie, dar nici până în prezent nu se știe când vor începe aceste acțiuni.

Virusul West Nile, risc de transmitere odată cu creșterea temperaturilor

Cum vara se apropie, Bucureștiul s-ar putea confrunta cu alte boli grave, pe lângă COVID-19, din cauza invaziei cu tânțari.

„Odată cu creșterea temperaturilor, în mediul urban, un mediu natural mult modificat pentru a-l face mai potrivit pentru populația umană, crește efectivul populațiilor de vectori și de aici și riscul de transmitere a diferiților agenți patogeni”, au spus specialiștii Institutului Cantacuzino, pentru Gândul.

Printre bolile transmise prin intermediul vectorilor care pot fi întâlnite în mediul urban este și Febra West Nile, cauzată de infecţia cu virusul West Nile, a cărui transmitere la om în mediul urban se realizează prin intermediul ţânţarilor aparţinând speciei Culex pipiens (ţânţarul comun).

Cei mai afectați de West Nile sunt vârstnicii

În general, infecţia cu acest virus provoacă boli de gravitate medie, dar la unele persoane (vârstnici, pacienți cu imunitate deficitară) cauzează boli grave de tipul meningitelor sau meningo-encefalitelor, a căror mortalitate poate atinge sau depăşi 10% dintre cazuri.

”Incidenţa cazurilor pe grupe de vârstă ilustrează faptul că grupa de vârstă cea mai afectată este de peste 65 de ani”, au precizat pentru GÂNDUL.RO reprezentanții Institutului Cantacuzino.

Specialiștii mai atrag atenția că în România există deja populații stabile de țânțari tigru, care nu trebuie confundați cu tigrii de platan, și care pot transmite boli foarte grave.

Febra Denga, provocată de ţânţarul tigru asiatic

În cazul febrele hemoragice Denga, Chikungunya sau Zika, deşi până în prezent, în România s-au înregistrat doar cazuri de import, riscul este reprezentat de existenţa în populaţii stabile şi cu densităţi mari a speciei Aedes albopictus (ţânţarul tigru asiatic), care reprezintă un vector în transmiterea virusurilor cauzale ale acestor boli.

”Incidenţa cazurilor este în funcție de expunere, și nu pe grupe de vârstă”, explică specialiștii de la Institutul Cantacuzino.

Șobolanii pot transmite leptospiroza

Un alt pericol este dat de prezența șobolanilor, mai ales că ultima deratizare din Capitală s-a făcut în luna decembrie a anului trecut. Potrivit specialiștilor de la „Cantacuzino”, aceste rozătoare pot transmite boli grave, iar cei mai expuși sunt copiii, care pot lua infecția dacă șobolanii invadează zonele în care sunt parcuri.

În ceea ce privește şobolanii, aceștia pot transmite leptospiroza prin contactul oamenilor cu dejecțiile /secrețiile lor sau prin consumul de apă /alimente contaminate cu acestea, explică reprezentanții institutului de cercetare.

Un alt pericol foarte mare vine de la căpușe, spun specialiștii. Mușcătura de căpușă poate produce boala Lyme, cauzată de infecţia cu bacteria Borrelia burgdorferi s.l.

Vectorii sunt reprezentați de mai multe specii de căpuşe, dintre care Ixodes ricinus (semnalată şi în Bucureşti) este cea mai importantă.

O altă boală transmisă de căpușe este febra butonoasă, zoonoză cu focalitate naturală, determinată de Rickettsia conorii.

Specialiștii Institutului Cantacuzino atrag atenția că autoritățile locale și sanitare trebuie să depună eforturi comune pentru combaterea acestor boli.

Eforturile de combatere a bolilor transmise prin intermediul vectorilor se bazează pe controlul acestora, dar se impune ca autorităţile sanitare să colaboreze cu autorităţile de mediu, cu specialiștii în entomologie medicală şi alte autorităţi locale relevante pentru a îmbunătăţi supravegherea integrată a vectorilor şi aplicarea măsurilor care să prevină proliferarea acestora”, mai spun specialiștii Institutului Cantacuzino.

Bucureștiul nu are în prezent un plan de acțiune pentru deratizare și dezinsecție, deși temperaturile au crescut, iar primele intervenții trebuiau făcute în luna martie.

Jurnaliștii Gândul au vorbit cu medici infecționiști și cu specialiși în deratizare, care au atras atenția că dezinsecția trebuie făcută urgent, mai ales că în România se găsesc acum țânțari care până recent nu existau.

Autoritățile municipale nu au deocamdată un răspuns clar legat de momentul la care ar putea începe acțiunile de dezinsecție și deratizare din Capitală. Asta în condițiile în care societatea care a realizat până anul trecut deratizarea și dezinsecția este în insolvență, după ce facturile către furnizori nu au mai fost plătite din luna iunie a anului trecut.