Fost judecător CCR: ”Cine spera că hotărârea CJUE va spune că Secția Specială trebuie desfiinţată a suferit o dezamăgire mare”

Deputatul PSD Simona-Maya Teodoroiu, fost judecător al Curții Constituționale, explică decizia de marți a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care dă instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă s-au luat suficiente măsuri pentru a nu permite influențe exterioare asupra secției speciale de anchetare a magistraților și asupra numirii procurorilor de la această structură a Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

”Cine spera că astăzi va fi pronunțată o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene(CJUE) care să arate că existența și funcționarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție( SIIJ) se opune dreptului european, iar SIIJ trebuie desființată, ca efect al hotărârii CJUE, a suferit o dezamăgire. Mare!”, a scris Simona-Maya Teodoroiu pe pagina sa de Facebook.

Fostul judecător al Curții Constituționale explică ce pot face instanțele naționale după decizia CJUE

În primul rând, decizia lasă instanțelor naționale sarcina de a verifică dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție ”nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare”.

VIDEO Trump și Putin, la o mică DISCUȚIE amuzantă după negocierile restrânse / Concluziile întâlnirii

03:56

VIDEO Trump se va CONSULTA cu aliații din NATO și cu Zelenski, după summitul cu Putin /„Depinde de ei să accepte”

03:30

În al doilea rând, instanțele naționale trebuie să verifice ca actele normative privind funcționarea SIIJ să nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a dosarelor în care sunt vizați judecători sau procurori, a adăugat Simona-Maya Teodoroiu.

CJUE menționează și criteriile pe care trebuie să se bazeze instanțele naționale în aces demers. Concret, instanțele trebuie să se asigure că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu este folosită ca instrument de control politic al activității judecătorilor și procurorilor.

„Pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată că instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, a precizat Teodoroiu.

În aceeași hotărâre, CJUE menționează și necesitatea unei reglementări legislative privind răspunderea patrimonială a statului și a judecătorilor pentru erorile judiciare.

“Reglementarea națională trebuie să prevadă în mod clar și precis garanțiile necesare care să asigure că nici anchetă pentru verificarea existenței condițiilor și a împrejurărilor care pot angaja această răspundere, nici acțiunea în regres nu sunt de natură să se transforme în instrumente de presiune asupra activității jurisdicționale”, potrivit deciziei CJUE.

În decizie se mai arată că “trebuie ca drepturile consacrate de cartă, în special dreptul la apărare al judecătorului, să fie pe deplin respectate și ca organul competent să se pronunțe cu privire la răspunderea personală a judecătorului să fie o instanța”.

Numirile interimare în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare

În privința numirilor interimare în funcțiile de conducere ale Inspecției Judiciare, CJUE arată că ”cerința de independență impune prevederea garanțiilor necesare pentru a evita ca acest regim să fie utilizat că sistem de control politic al conținutului deciziilor judiciare”.

Curtea, statuând principiul supremației dreptului european, arată că „instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme”.

”În condițiile art. 148 alin. (2) din Constituția României, hotărârea de astăzi a CJUE are deschis un anume câmp de aplicare, cu nuanțele și precizările inerente ale Curții Constituționale, deja existente sau posibile în viitor. Va fi, însă, interesant de studiat în ce măsură și în care modalități concrete, celelalte state membre ale Uniunii Europene vor aplica statuările cu valoare de principiu, cuprinse în hotărârea de astăzi a CJUE, în raport cu propriile prevederi și tradiții constituționale”, a adăugat Simona-Maya Teodoroiu.