Angajații români au lucrat cele mai multe ore pe săptămână din UE în 2020. Câți au vrut să lucreze în plus anul trecut

Cu o medie de 40,4 de ore, angajații români au lucrat cel mai mult pe săptămână dintre europeni anul trecut, potrivit cifrelor Oficiului European de Statistică (Eurostat). Această poziție nu este replicată însă la nivelul întregii populații ocupate, respectiv mediul de ore lucrate la locul principal de muncă, unde românii au petrecut 39,8 ore pe săptămână.

Angajații români se află pe primul loc la nivelul UE cu cele mai multe ore lucrate săptămânal, în medie, în anul 2020, respectiv 40,4 ore. Pe următorul loc sunt angajații din Bulgaria, cu 40,2 ore, și cei și Croația, Cipru și Polonia, cu câte 39.5 ore lucrate înt-ro săptămână. Destul de multe ore au lucrat și angajații din Cehia, Ungaria și Slovacia, respectiv 39,3 ore. La capătul opus, cele mai puține ore au fost lucrate de angajații din Germania (34,3 ore), Danemarca (32,7 ore) și Țările de Jos (29,5 ore), conform datelor Eurostat.

Patronii, cei mai harnici

Categoria profesională cu cele mai multe ore lucrate este cea a angajatorilor/patronilor. În medie, în 2020, angajatorii/patronii au lucrat în medie 47,1 ore pe săptămână, mai mult față de lucrătorii pe cont propriu, cu 39,7 ore, angajații, cu 36,2 ore, și lucrători familiali neremunerați, 33,9 ore, potrivit Eurostat.

La nivelul UE, cel mai mult au lucrat patronii din Austria (50,5 ore), Franța (51 ore), Grecia (52,4 ore) și Belgia (54,5 ore). Și patronii cu angajați din România au lucrat peste 40 de ore pe săptămână, iar sub acest prag se află cei din din Ungaria (39,8 ore), Lituania (39,5 ore) și Letonia (39 ore.).

39,8 ore în medie la locul principal de muncă

Potrivit datelor Eurostat, numărul mediu de ore lucrate săptămânal de un angajat la locul de muncă principal a fost, în 2020, de 37 de ore, la nivelul UE.

În topul clasamentului UE în 2020 a fost Grecia, unde numărul de ore era de 41,8 ore, în timp ce  în România media a fost de 39,8 ore. Cu tot cu țările din Asociația Liberului Schimb, cele mai puține ore lucrate au fost înregistrate în Țările de Jos (30,3 ore), iar sub 35 de ore erau raportate în Danemarca (33,4), Norvegia (33,7), Elveția (34,6) și Germania (34,7). Dacă luăm în considerare și țările candidate, cele mai multe ore medii de lucru săptămânale la locul principal de muncă au fost în Turcia (44,5 ore), urmată de Mutenegru (44,3 ore) și Serbia (42,3 ore)

Pandemia de COVID-19 a dus la scăderea numărului de ore lucrate

În 2020, numărul orelor lucrate propriu zis la jobul principal la nivelul Uniunii Europene a scăzut cu 12% comparativ cu 2019, potrivit datelor Eurostat, date recent publicității. Această scădere poate fi explicată prin măsurile luate ca răspuns la pandemia de COVID-19, care i-a determinat pe mulți să alterneze perioadele de lucru cu cele de lipsă de la locul de muncă.

Mulți europeni au lucrat mai puține ore decât în mod normal și au lipsit de la locul de muncă în 2020, față de 2019, media pentru UE fiind de 12%. La nivel național, toate statele-membre au raportat scăderi ale numărului de ore lucrate, pe o plajă de la aproape o cincime, la ponderi unitare. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Grecia (-19.5%), urmată de Spania (-19,5%), Portugalia și Italia (ambele, cu -19%).

România se numără printre țările în care scăderea numărului de ore lucrate s-a situat sub 10%, alături de Letonia, Bulgaria, Malta, Estonia, Ungaria, Suedia şi Polonia. Urmează apoi patru state în care scăderea a fost de sub 5%, respectiv Finlanda (-4,4%), Danemarca și Luxemburg (-4,1%) și Țările de Jos (-3,2%).

INS: Domeniile în care românii s-a muncit cel mai mult

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică privind forța de muncă în 2020, durata medie obişnuită a săptămânii de lucru în activitatea principală pentru persoanele ocupate a fost, în anul 2020, de 39,8 ore pe săptămână, cu variaţii de la 35,8 ore pe săptămână în agricultură, silvicultură şi pescuit, la 41,1 ore pe săptămână în construcții.

În activitatea principală s-a lucrat efectiv, în medie pe săptămână, 38,5 ore, această durată fiind mai mare pentru patroni şi pentru salariaţi (40,9 respectiv 40,1 ore pe săptămână).

Sub durata obişnuită a săptămânii de lucru şi-au desfăşurat activitatea 821.000 persoane, reprezentând 9,6% din populaţia ocupată; dintre acestea, 51,0% aveau domiciliul în mediul urban, iar 50,6% erau bărbați.

Printre principalele cauze ale reducerii activităţii acestora se numără: șomajul tehnic, greva sau conflictul de muncă (21,6%), condiţiile meteorologice nefavorabile (18,2%), concediu de odihnă (17,5%), zile libere şi sărbători (11,3%), concediu de maternitate sau paternitate sau concediu pentru creşterea copilului până la 2 ani (8,4%) și orar variabil (8,1%) .

Un număr de 179.000 persoane, reprezentând 2,1% din populaţia ocupată, a lucrat mai mult decât durata obişnuită a săptămânii de lucru deoarece, în principal, 44,5% dintre acestea au avut orar variabil, iar 52,6% au efectuat ore suplimentare.

Cea mai mare parte (68,5%) era reprezentată de persoane de sex masculin, 57,8% aveau domiciliul în mediul rural, iar 55,6% erau salariaţi.

Au lucrat efectiv peste durata obişnuită a săptămânii de lucru 4,1% dintre lucrătorii familiali neremunerați, 3,9% dintre lucrătorii pe cont propriu, 3,1% dintre patroni şi doar 1,5% dintre salariaţi. Persoanele ocupate care aveau program complet de lucru au reprezentat 93,2% din total, iar pentru 90,2% dintre acestea, durata obişnuită a săptămânii de lucru în activitatea principală a fost de cel puţin 40 ore.

Potrivit INS, din totalul populaţiei ocupate 10,1% nu au putut indica o durată obişnuită a săptămânii de lucru; această categorie de persoane ocupate a reprezentat 6,4% dintre persoanele cu program complet de lucru şi 60,4% dintre persoanele cu program parţial.

Aproape 600.000 de români cu program parțial

Dintre cele 581.000 de persoane ocupate care aveau program parţial de lucru, 86,2% locuiau în mediul rural şi 54,9% erau bărbaţi. Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 95,4% din această categorie de populaţie.

Repartizarea populaţiei ocupate după programul de lucru şi durata efectivă a săptămânii de lucru în activitatea principală evidenţiază că persoanele cu program parţial şi cele care, deşi aveau program complet, au lucrat mai puţin de 40 ore pe săptămână reprezentau 18,9% din populaţia ocupată; această pondere a fost mai mare pentru femei (21,9%) şi pentru persoanele din mediul rural (28,2%).

„Analiza distribuţiei persoanelor ocupate după statutul profesional, programul de lucru şi durata efectivă a săptămânii de lucru pune în evidenţă deosebiri semnificative între diferitele categorii de populaţie. Astfel, proporţia persoanelor care au lucrat cu program complet în totalul populaţiei ocupate era de 99,6% la salariaţi, 98,0% la patroni, şi de 72,6% respectiv 68,3% în cazul lucrătorilor pe cont propriu şi al lucrătorilor familiali neremuneraţi”, arată datele INS.

Durata efectivă a săptămânii de lucru a persoanelor cu program complet a fost de peste 40 ore pentru 22,3% dintre lucrătorii pe cont propriu, 17,5% dintre patroni, 14,5% dintre lucrătorii familiali neremuneraţi şi pentru numai 7,6% dintre salariaţi.

Per ansamblu, în anul 2020, 392.000 de persoane, reprezentând 4,6% din populaţia ocupată, doreau să lucreze cu program de lucru mai lung (număr mai mare de ore) decât în prezent, la acelaşi loc de muncă sau la un altul. 85,4% dintre aceste persoane locuiau în mediul rural, 62,8% erau de sex masculin, iar 25,1% aparţineau grupei de vârstă 45-54 ani.

Datele centralizate ale INS arată că din totalul persoanelor care doreau să lucreze mai multe ore, doar 7,5% au căutat un alt loc de muncă; dintre acestea, 78,3% erau bărbaţi, 78,4% locuiau în mediul rural şi 47,6% aveau vârste între 25-44 ani.