Orientul Mijlociu rămâne fără apă, iar părți din această regiune ar putea deveni nelocuibile. Avertismentul specialiștilor

Feriboturile care odinioară transportau turiștii către și dinspre insulele din lacul Urmia din Iran au ruginit și nu mai sunt utilizabile, în contextul în care lacul se transformă pe zi ce trece într-un „câmp de sare”.

Cu doar două decenii în urmă, Urmia era cel mai mare lac din Orientul Mijlociu, cu un sector turistic înfloritor în jurul său, informează CNN.

„Oamenii veneau aici pentru a înota și a folosi nămolul în scopuri terapeutice. Stăteau aici cel puțin câteva zile”, povestește Ahad Ahmed, un jurnalist din fostul oraș portuar Sharafkhaneh.

FLASH NEWS Doliu la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța. Profesoara Doina Burneci a murit

21:03

EXCLUSIV Crin Antonescu îl atacă pe Radu Miruță. „S-a lăcomit la imagine, de asta a mers la lucrările de pe Dunăre”

20:58

Dispariția lacului Urmia s-a produs rapid. Suprafața acestuia a scăzut la mai puțin de jumătate, de la 5.400 de kilometri pătrați în anii 1990 la doar 2.500 kilometri pătrați astăzi, potrivit Departamentului pentru Protecția Mediului din Azerbaidjanul de Vest, una dintre provinciile iraniene unde se află lacul.

Acum, specialiștii sunt îngrijorați că acesta va dispărea complet.

Orientul Mijlociu ar putea deveni de nelocuit

Astfel de probleme sunt frecvente în multe părți din Orientul Mijlociu, unde resursele de apă pur și simplu se epuizează.

Regiunea a fost afectată în ultimii ani de o secetă persistentă și de temperaturi atât de ridicate încât aproape că nu mai sunt prielnice pentru viața umană.

La aceasta se adaugă schimbările climatice, dar și gestionarea necorespunzătoare și utilizarea excesivă a apei, motiv pentru care perspectivele privind viitorul acestei regiuni sunt sumbre.

Unele țări din Orientul Mijlociu, printre care Iranul, Irakul și Iordania, pompează cantități uriașe de apă din sol pentru irigații, în contextul în care încearcă să își dezvolte sectorul agricol, pentru a-și asigura independența din acest punct de vedere, spune Charles Iceland, directorul World Resources Institute (WRI).

Acest lucru se întâmplă pe măsură ce regiunea se confruntă cu o scădere tot mai accentuată a cantităților de precipitații.

„Folosesc mai multă apă decât au disponibil ca urmare a ploilor. Prin urmare, nivelul apelor subterane scade”, spune specialistul.

Consecințele acestui fenomen sunt grave: unele zone din regiune ar putea deveni nelocuibile; tensiunile legate de modul gestionare a resurselor de apă s-ar putea agrava, ceea ce ar putea duce la o creștere a violențelor în Orientul Mijlociu.