Paradoxul economic al pandemiei: Sunt milioane de locuri de muncă la nivel global, dar nu are cine să le ocupe

Lipsa forței de muncă devine una dintre marile probleme pentru companiile din întreaga lume, declanșată de pandemia de Covid-19 cu impact seismic asupra sănătății publice globale, dar și asupra economiei planetei. În SUA, spre exemplu au rămas 10,4 milioane de locuri de muncă disponibile în august, în timp ce numărul celor care și-au părăsit locul de muncă a crescut la 4,3 milioane.

Pe de o parte, mulți oameni devin mai selectivi cu locul de muncă, în timp ce cererea de angajați crește pe fondul redeschiderii economiilor.

Economiștii spun că schimbările demografice, cum ar fi îmbătrânirea și pensionarea angajaților, sunt un factor din spatele numeroaselor locuri de muncă vacante. Pe lista problemelor sunt efectele controalelor la frontieră, condițiile de imigrație, cererea pentru salarii mai mari și condiții mai bune de muncă.

ULTIMA ORĂ Claudiu Târziu și Marius Lulea lămuresc, în exclusivitate pentru Gândul, apropierea de partidul lui Dan Voiculescu: „Am considerat că merită să purtăm un dialog/E prima dată când ne vedem”. Ce intenții au foștii parteneri politici ai lui George Simion, cum se raportează la ideea ruperii AUR și ce planuri au alături de fondatorul trustului INTACT și Antena 3

14:26

FLASH NEWS Un bărbat din București, împușcat cu muniție neletală după ce a atacat un polițist cu un cuțit

14:21

Cele mai recente studii privind forța de muncă din SUA, de exemplu, arată că mai mulți angajați sunt dispuși să-și schimbe locul lor de muncă sau să renunțe efectiv la el. Cel mai recent sondaj privind opțiunea pentru un loc de muncă arată că au fost 10,4 milioane de locuri de muncă disponibile în august, în timp ce numărul celor care și-au părăsit locul de muncă a crescut la 4,3 milioane, cel mai înalt nivel înregistrat vreodată din decembrie 2000, se arată într-o analiză CNBC.

Sectoarele care sunt cel mai afectate de lipsa angajaților sunt horeca, alimentație și comerț

Problema nu este doar a SUA, multe țări din întreaga lume confruntându-se cu un deficit de lucrători. Efectele se văd, apar astfel întreruperi în lanțurile de aprovizionare de pe tot globul, industriile-cheie luptându-se să reziste din cauza lipsei de muncitori și de materii prime.

Perturbarea lanțului de aprovizionare locală și globală împiedică creșterea economică și duce la lipsa de lipsuri de produse și servicii de care au nevoie consumatorii.

Experții care au analizat fenomenul în SUA, Marea Britanie și Zona Euro au constatat că, de fapt, el nu este specific pandemiei, ci este pre-pandemic.

„Lipsa muncitorilor calificați nu este doar un alt efect crizei economice cauzat de lockdown, ci este și rezultatul unor mișcări pe piețele din SUA, Zona Euro și Marea Britanie”, au transmis într-un document, mai mulți economiști ING.

Zece milioane de locuri de muncă vacante în prezent în SUA

Economiștii au analizat punctele comune și diferențele de pe piețele forței de muncă de pe glob. În SUA, ei au constatat că, chiar dacă economia a început să recupereze pierderile din pandemie, numărul locurilor de muncă rămâne cu 5 milioane sub nivelul celui existent în februarie 2020.

Sunt peste zece milioane de locuri de muncă vacante în prezent, în toate sectoarele, deși companiile cresc salariile în încercarea de atrage personal.

O posibilă explicație este că familiile au făcut economii și nu au nicio urgență în a reveni la muncă, au constatat economiștii. Apoi, a crescut numărul celor care optează pentru pensionare anticipată, cu atât mai mult cu cât pentru mulți dintre angajați, gândul de a reveni la birou și de a face naveta zilnic a devenit neplăcut.

Apoi, restricțiile de la frontiere vor reduce imigrația, în timp ce natalitatea scăzută va însemna mai puțini muncitori tineri pe forța de muncă.

Pe fondul acestor probleme, singurele soluții pe care le-ar putea avea companiile ar fi să crească salariile pentru a păstra angajații, să organizeze programe de pregătire pentru propriii lucrători și să fie atente continuu la gradul de mulțumire a personalului. Salariile mai mari ar putea duce însă la o mai mare presiune inflaționistă.