Peste 16.000 de adolescente au devenit mame anul trecut. Cele mai multe sunt din Mureş

Peste 16.000 de adolescente au devenit mame în anul 2020. Cele mai multe sunt din Mureş şi Dolj. De asemenea, aproape 400 sunt din Bucureşti.

Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniţi, nasc deja al cincilea copil, arată datele temporare INS (Institutul Național de Statistică).

16.470 de adolescente au devenit mame anul trecut. Dintre acestea, 392 sunt din Bucureşti.

Vârsta fragedă a mamei antrenează probleme complexe de sănătate, atât pentru mamă, cât şi pentru nou-născut.

Sarcina în adolescenţă reprezintă una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică, fiind un fenomen răspândit atât la nivel global, cât şi la nivel naţional.

EMISIUNI Gândul prezintă Best of Marius Tucă Show – vineri, 12 iunie, de la ora 18.00

19:04

EXCLUSIV Punctul slab al premierului desemnat. Bușcu: Tomac simte faptul că s-a născut în Ucraina ca pe o acuzație

18:44

În România 16.470 de adolescente au devenit mame în anul 2020. Judeţul Mureş este pe primul loc în ceea ce priveşte numărul mamelor adolescente, apoi urmează Dolj, Braşov şi Iaşi.

Vârsta medie la naşterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani şi de 18 ani la al doilea copil. Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniţi, nasc deja al cincilea copil.

Datele unei cercetări comunitare realizate de Organizaţia Salvaţi Copiii România arată că un procent covârşitor – 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunităţi – afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocaţia copilului.

Anul 2020. Judeţele cu cele mai multe mame adolescente

• Mureş – 871

• Dolj – 723

• Braşov – 695

• Iaşi – 656

• Bihor – 614

• Bacău – 586

• Constanţa – 556

• Argeş – 489

• Dâmboviţa – 480

• Sibiu – 479

Judeţele cu cele mai puţine mame adolescente:

• Caraş-Severin – 220

• Brăila şi Mehedinţi – 213

• Gorj – 190

• Tulcea – 175.

„Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului. Mediul din care provine mama, gradul de educaţie şi veniturile familiei determină proporţional accesul la servicii medicale, şcolarizare şi perspective de integrare în societate, atât pentru tânăra mamă, cât şi pentru copilul ei. Una dintre marile provocări cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical, iar în cazul mamelor adolescente riscurile să nască prematur şi să apară complicaţii sunt mult mai ridicate. Principala cauză a mortalităţii infantile este prematuritatea, care înregistrează o creştere semnificativă în aproape toate ţările lumii. Copiii prematuri au mari şanse de supravieţuire şi recuperare dacă unităţile medicale în care se nasc şi sunt trataţi au la dispoziţie aparatură medicală adecvată unei intervenţii rapide”, indică organizaţia.

România este pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata mortalităţii la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020, conform datelor temporare INS, (6,2/1000 născuţi vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.