CNN: Atacurile rusești cu drone transformă Marea Neagră în cea mai periculoasă cale navigabilă din lume

Atacurile rusești cu drone transformă Marea Neagră în cea mai periculoasă cale navigabilă din lume, arată CNN. Dronele rusești au lovit cel puțin 12 nave comerciale în Marea Neagră în ultimele săptămâni, provocând moartea mai multor marinari. Atacurile urmăresc blocarea exporturilor ucrainene de cereale și au avut loc inclusiv în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei. Acțiunile Rusiei vin după intensificarea atacurilor ucrainene asupra navelor din porturile rusești.

Rusia ar fi folosit drone maritime și aeriene, inclusiv modele cu propulsie cu reacție, mai rapide și mai dificil de interceptat. Unele pot lovi și ținte aflate în mișcare. Cel puțin 30 de navigatori au fost uciși sau sunt dați dispăruți în urma atacurilor recente, potrivit surselor maritime și autorităților din România și Bulgaria, arată CNN.

FINANCIAR Pericolul ascuns din spatele opțiunii „Cumpără acum, plătește mai târziu”. Ce pățești dacă amâni plățile de Black Friday

10:23

Gândul de Vreme Când scăpăm de vremea rea? ANM a emis un nou cod portocaliu. Unde va ploua torențial și cum va fi vremea în București

10:12

Trei drone au lovit săptămâna trecută portcontainerul „Contship Jet”, în timp ce se apropia de un port românesc. Un avion francez de supraveghere a filmat una dintre drone îndreptându-se spre navă, care s-a înclinat puternic și s-a scufundat. Incidentul s-a produs la doar 25 de kilometri de coasta Bulgariei.

Imagini cu drona care a lovit o navă comercială în Marea Neagră

Marea Neagră ar fi devenit o „zonă periculoasă pentru navigația civilă”, spune ministrul ucrainean de Externe

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că intensificarea atacurilor „transformă Marea Neagră într-o zonă periculoasă pentru navigația civilă”.

Rusia a intensificat în vară atacurile asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în special asupra Odesei. În septembrie, exporturile de grâu ale Ucrainei au scăzut la 1,09 milioane de tone, față de 2,05 milioane în aceeași lună a anului trecut. Dronele rusești au vizat și porturile mai mici de pe Dunăre, folosite de Ucraina pentru redirecționarea transporturilor. Pentru că nu au putut lansa complet bărcile de salvare, marinarii au fost nevoiți să sară în apă.

„Dificultățile economice îi împing pe marinari să accepte să lucreze în zone periculoase. Uneori, aceștia sunt atrași de oferte de plată suplimentară. Alții sunt nevoiți să lucreze în aceste zone din cauza oportunităților limitate de angajare”, spune activistul Mohammad Hajjouz.

Pe 15 octombrie, alte 4 nave comerciale au fost atacate, inclusiv în apele teritoriale și zona economică exclusivă ale României. Opt persoane au murit, potrivit ministrului de Externe, Oana-Silvia Țoiu. Două nave-tanc pentru produse chimice, „Wine Trader” și „Yara J”, au fost cuprinse de flăcări după ce au fost lovite în apropierea canalului Sulina. Șapte membri ai echipajului navei „Wine Trader”, 6 cetățeni din Benin și unul rus, au murit în urma atacului cu 3 drone.

„Forțele ruse atacă nave care au legături cu comerțul ucrainean, aflate în prezent în interiorul zonelor economice exclusive ale două state membre NATO. Apele românești și bulgărești nu mai trebuie considerate, în mod implicit, ca fiind sigure”, potrivit analiștilor maritimi de la Ambrey, o firmă de informații în domeniul transportului maritim.

Moscova nu a confirmat toate atacurile, dar Ministerul rus al Apărării a susținut în repetate rânduri că navele vizate transportau echipamente militare sau bunuri cu dublă utilizare, destinate armatei ucrainene.

Care a fost reacția la nivel european

În urma situațiilor, NATO susține că și-a întărit prezența pe flancul estic, pe fondul apropierii atacurilor rusești de granițele alianței. Bulgaria a cerut NATO avioane de luptă și sisteme anti-dronă, iar România a început patrularea coastei cu aeronave F-16. La sfârșitul lunii octombrie, un avion românesc a doborât două drone rusești deasupra apelor teritoriale.

România a anunțat că va dezvolta mai rapid sistemele de supraveghere și echipamentele pentru detectarea minelor și combaterea dronelor în Marea Neagră. Măsurile nu au eliminat însă riscurile pentru transportatori. Traficul spre porturile ucrainene a scăzut puternic, iar costurile asigurărilor au crescut.

Comitetul Comun pentru Riscuri de Război a inclus aproape întreaga Mare Neagră în zonele cu risc ridicat, exceptând apele teritoriale ale Turciei, României, Bulgariei și Georgiei.

Creșterea costurilor de asigurare afectează exporturile agricole ale Ucrainei, aproximativ 90% dintre acestea tranzitând Marea Neagră. Țara furnizează circa 15% din exporturile mondiale de porumb și 10% din cele de grâu și este cel mai mare exportator de ulei de floarea-soarelui. Oficialul german Johann Wadephul a avertizat că atacurile Rusiei asupra navigației din Marea Neagră pun în pericol o rută esențială pentru aprovizionarea alimentară la nivel global.

La rândul său, Administrația Trump a învinuit ambele părți pentru atacurile asupra navelor.

„Ne sună companii americane și ne spun: «Petrolul nostru se afla pe acea navă care a fost lovită de Ucraina»”, a declarat luna trecută secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.

Dimitar Bechev, directorul Programului Dahrendorf de la Oxford, consideră că NATO și statele riverane Mării Negre trebuie să dezvolte sisteme anti-dronă. Totodată, el susține consolidarea prezenței Alianței în aer și la sol, în România și Bulgaria.

Bechev consideră că Turcia, România și Bulgaria ar trebui să intensifice eforturile pentru protejarea libertății de navigație în Marea Neagră. La rândul său, David Axe, autorul blogului „Trench Art”, afirmă că atacurile reciproce dintre Ucraina și Rusia nu aduc niciun avantaj durabil. În schimb, o mare parte a Mării Negre a devenit periculoasă pentru navele comerciale.