Radu Tudor, despre tragedia românilor deportați și uciși în Kazahstan. „Moscova a generat o suferință imensă”

Criza din Kazahstan, unde au izbucnit ample revolte care au dus la demisia Guvernului, îi dă prilejul jurnalistului Radu Tudor, de la Antena 3, să comemoreze tragedia prin care au trecut românii care au fost deportați și uciși în această țară în anii stalinismului.

„Evenimentele din Kazakhstan îmi prilejuiesc evocarea unei imense tragedii românesti petrecută în această țară în vremea comunismului stalinist. Moscova a generat o suferință imensă românilor, deportați cu zecile de mii în stepa kazakhă. Și astăzi, în anumite zone din Kazakhstan se vorbeste limba romană…”, scrie jurnalistul, pe blogul personal.

În prezent, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis o informare privind situația conaționalilor din zonă, dar și poziția României față de mișcările de protest ale cetățenilor din această țară.

CONTROVERSĂ „Teoria Haosului”, Clubul Valdai și lumea multipolară a lui Putin. „Lumea veche a dispărut, domnește haosul imposibil de gestionat, războiul este noua normalitate”

05:00

EXCLUSIV De ce devin sărbătorile un amplificator emoțional pentru depresie? Psiholog: „Apare presiunea fericirii obligatorii, iar emoțiile nu țin cont de calendar”

05:00

„Ministerul Afacerilor Externe a urmărit și urmărește îndeaproape, încă de la declanșarea acestora, evoluțiile recente din Republica Kazahstan, unde în ultimele zile au avut loc mișcări de masă, însoțite și de violențe, pe fondul unor revendicări socio-economice, fiind introdusă starea de urgență pe tot teritoriul țării”, au transmis, joi, reprezentații diplomației române.

Potrivit sursei citate, în prezent personalul Ambasadei României la Nur-Sultan este în siguranță.

„De asemenea, misiunea diplomatică a României în Kazahstan este în contact cu cei aproximativ 100 de cetățeni români aflați în această țară, în principal specialiști și experți angajați de companii private. Până în prezent, au fost primite doar două solicitări de informații privind programul zborurilor companiilor aeriene. MAE, prin intermediul Ambasadei României la Nur-Sultan, este pregătit să acorde asistență consulară în funcție de solicitările existente”, a transmis MAE.

Ce s-a întâmplat în anii 1941-1950

Republica Kazahstan, fost stat sovietic care și-a proclamat independența de stat în 16 decembrie 1991, este cel mai mare partener economic al României din Asia Centrală. Conform datelor statistice oficiale, citate de Ministerul Afacerilor Externe român, valabile la 21 aprilie 2000, în Republica Kazahstan, în grupa etnică „români/moldoveni” erau înregistrate 20.054 persoane, din care 594 de cetăţeni s-au declarat români şi 19.460 „moldoveni”. Cei mai mulți trăiescîn localităţi situate în regiunile din nordul Republicii Kazahstani: regiunile Pavlodar, Kostanay, Karaganda, Akmola, Aktobe, iar membrii comunităţii româneşti au înfiinţat asociaţii culturale, în cadrul cărora au fost constituite ansambluri folclorice româneşti.

MAE amintește că în regiunea Karaganda se află înmormântaţi aproximativ 1.000 de soldaţi şi civili români, căzuţi prizonieri în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial şi deţinuţi în lagăre de concentrare şi de muncă forţată din centrul Republicii Kazahstan (lagărul Spassk nr. 99).

La aceste evenimente face referire și jurnalistul Radu Tudor, citând prezentarea realizată de Vasile Soare, ambasador în Kazahstan, publicată pe site-ul Oficiului National pentru Cultul Eroilor.

„Iata evenimentele istorice, asa cum s-au petrecut”, scrie Radu Tudor, preluând materialul „Prizonierii militari și civili români deținuti în lagărele de concentrare staliniste de pe teritoriul regiunii Karaganda, Kazahstan, în perioada 1941-1950”

Conform sursei citate, în timpul cercetărilor de arhiva ale ambasadorului României în Kazahstan, Vasile Soare, efectuate în perioada 2003-2005 la Direcția Arhivelor și Documentației de pe langă primăria regiunii Karaganda, Kazahstan, au fost identificate date potrivit cărora în timpul celui de-Al II-lea război mondial, în perioada 1941-1945, pe teritoriul regiunii Karaganda au fost amplasate 3 lagăre de concentrare sovietice pentru prizonieri militari si civili străini: SPASSK nr. 99, Balhash nr. 37 si Jeskazgan nr. 39.

În cel mai mare lagăr de concentrare pentru prizonierii militari străini, fost Spassk nr. 99, pe unde au trecut 66.160 de prizonieri (66.746 după alte date), 6.740 de prizonieri au fost de naționalitate română, arată documentul publicat de Oficiul National pentru Cultul Eroilor.

Sursa foto: Vasile Soare / Oficiul Național pentru Cultul Eroilor