Senatul a adoptat Codul Comunicațiilor, un act normativ controversat. Organizațiile neguvernamentale acuză că serviciile secrete vor putea spiona internetul românesc

Senatul a adoptat miercuri, în calitate de cameră decizională, forma finală a Codului Comunicațiilor. Actul normativ urmează să meargă la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Organizațiile neguvernamentale acuză, însă, că acesta lărgește în mod nejustificat interceptările pe internetul românesc.

În acest context, Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI), cere parlamentarilor și Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituțională actul în cauză.

„Este cam același lucru cu alte cuvinte. Acum că s-a adoptat am speranța că un număr de deputați și senatori și Avocatul Poporului să atace proiectul la CCR. Ar trebui făcut înainte să intre în vigoare”, a declarat Manolea, pentru Libertatea.

CONTROVERSĂ SUA condiționează apărarea Europei în cadrul NATO de loialitatea față de Trump. Fiecare țară a primit câte un chestionar

23:44

REACȚIE Eugen Tomac comentează articolul despre Călin Georgescu din publicația americană Newsweek, care a fost șters ulterior: „Există grupuri de interese”

23:40

Mai mult, Manolea acuză parlamentarii că se folosesc de războiul din Ucraina pentru a adopta un act ce restrânge libertățile fără să știe ce presupune legea.

„Mi se pare extrem de grețos că în dezbaterea din plenul Senatului argumentul a fost că e război în Ucraina, fără să fie dezbateri pe Codul de Procedură Penală. Nu au argumente și ei nu înțeleg ce au votat. Este grețos să propui de 6 luni același lucru și să nu explici de ce vrei asta și să nu faci dezbateri publice”, spune el.

Manolea îi acuză pe parlamentarii că se folosesc de războiul din Ucraina pentru a adopta un act ce restrânge libertățile fără să știe ce presupune legea.

„Mi se pare extrem de grețos că în dezbaterea din plenul Senatului argumentul a fost că e război în Ucraina, fără să fie dezbateri pe Codul de Procedură Penală. Nu au argumente și ei nu înțeleg ce au votat. Este grețos să propui de 6 luni același lucru și să nu explici de ce vrei asta și să nu faci dezbateri publice”, afirmă Manolea.

Organizația non-guvernamentală ActiveWatch a criticat adoptarea Codului Comunicațiilor fără dezbateri.

„Proiectul de Cod al Comunicațiilor a fost retrimis luni, 28 februarie, de plenul Senatului în Comisii, care în ziua următoare au adoptat, din nou fără consultare, o formă cosmetizată a articolul 10 indice 2. Iar peste o zi (adică astăzi) au adăugat proiectul în plen cu 10 minute înainte de începerea ședinței și l-au votat rapid”, spun reprezentanții acesteia.

Potrivit ActiveWatch, Codul Comunicațiilor obligă furnizorii telecom, de internet și pe cei care ofere servicii de găzduire „să își creeze propria infrastructură de interceptare, pe banii lor, pe care să o pună la dispoziția organelor pentru un acces, care va fi imposibil de verificat de cineva din punct de vedere tehnic”.

Recent, 15 organizații neguvernamentale au criticat acest lucru. Acestea au spus că lărgirea interceptărilor nu trebuie realizată prin Codul Comunicațiilor, ci prin modificarea Codului de Procedură Penală, după dezbateri transparente și cu respectarea garanțiilor cerute de Constituție.

ONG-urile acuzau că articolul vizat „nu respectă garanțiile Curții Constituționale a României, care a precizat în mod constant că astfel de texte vagi și neclare nu pot sa fie constituționale, în special în domeniul interceptării comunicațiilor și a datelor de trafic”.

Proiectul trebuie să transpună în legislație prevederile Codului european al comunicațiilor

Proiectul trebuie să transpună în legislație prevederile Codului european al comunicațiilor, o directivă europeană. Prima formă a acestuia a fost pusă în dezbatere în noiembrie 2020, de Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor.

Documentul inițial nu cuprindea referirea la obligația asistării organelor judiciare și de informații.

Articolul a fost introdus în proiectul de lege adoptat de Guvernul Cîțu și trimis în Parlament în data de 2 octombrie.

Care este principala îngrijorare a ONG-urilor

Principala îngrijorare o constituie un articol prin care procurorii și serviciile secrete primesc dreptul de a cere de la furnizorii de servicii de găzduire asistență în anchetele lor, scrie sursa citată.

Furnizorii de servicii de găzduire sunt cei care susțin pe serverele lor alte site-uri. Aceștia vor putea fi obligați să pună la dispoziție datele de identificare a abonaților sau clienților, modalitățile de plată ale acestora și istoricul de trafic.

De asemenea, sunt obligați să acorde conținutul criptat tranzitat în rețelele proprii și să permită interceptarea legală a comunicațiilor.

În comisiile de specialitate s-a introdus prevederea că aceste date pot fi cerute în acord cu prevederile Codului de Procedură Penală și ale Legii privind siguranța națională.

Anterior adoptării sale, proiectul prevedea și interceptarea aplicațiilor de chat, precum WhatsApp, Telegram, Signal, dar această prevedere a fost eliminată.

Un alt amendament spunea că furnizorii de găzduire trebuie să decripteze traficul pentru organele abilitate, Manolea afirmând la acel moment că aceștia devin „hackeri” pentru statul român.

Forma finală a fost corectată, astfel încât prevederea privind decriptarea a fost eliminată, iar acum furnizorii de servicii de găzduire trebuie să livreze conținutul criptat.