The Guardian: Ce se întâmplă dacă Rusia intră în incapacitate de plată

Rusia riscă să nu poată plăti datoriile către Occident, în contextul sancțiunilor impuse după invadarea Ucrainei la ordinul lui Vladimir Putin, scrie publicația britanică The Guardian, într-o analiză publicată de Richard Partington.

Economistul-șef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, a avertizat joi că Rusia și aliatul său Belarus sunt „foarte aproape” de default.

Un moment cheie va fi săptămâna viitoare, când statul rus va trebui să facă o plată de 117 milioane de dolari (89 de milioane de lire sterline) pentru unele dintre datoriile sale denominate în dolari americani. Chiar dacă Rusia a are datorii relativ scăzute, iar sistemul său financiar nu este extrem de integrat cu restul lumii, comparativ cu alte țări, unii analiști avertizează că o datorie iminentă a Rusiei va avea consecințe neprevăzute.

Incapacitatea de plată apare atunci când un împrumutat nu reușește să efectueze plățile convenite pentru datoriile sale.

Datoria Rusiei către Occident: 120 de miliarde de dolari

Banca Canadei și Banca Angliei, care urmăresc nerambursările suverane globale, estimează că valoarea totală a datoriei publice în stare de nerambursare în întreaga lume a fost de 443,2 miliarde de dolari în 2020 – aproximativ 0,5% din datoria publică mondială, mai notează The Guardian.

FLASH NEWS Mai mulț pentru unii angajați. Cum se calculează majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026. Cât ia statul

15:14

HOROSCOP Horoscop 27 decembrie 2025. Peștii au nevoie de o lungă vacanță

15:00

Guvernele recente care au intrat în default includ Argentina, Belize, Ecuador și Surinam, națiunile care de obicei nu reușesc să țină pasul cu plățile exprimate în valută străină.

Rusia trebuie să efectueze două plăți de dobânzi pe 16 martie. Cu toate acestea, va avea o perioadă de grație de 30 de zile, ceea ce înseamnă că o intrarea în incapacitate de plată nu va avea loc, în mod oficial, cel puțin până în aprilie.

Rusia s-a mai aflat în incapacitate de plată de două ori

Rusia a mai trecut printr-un astfel de episod, inclusiv în timpul revoluției din 1917 și în 1998, când economia țării era slăbită după prăbușirea uniunii sovietice. De asemenea costurile războiului din Cecenia au făcut ca țara să nu poată țină pasul cu plata datoriilor. Cu toate acestea, chiar și atunci, Rusia a ținut pasul cu plățile în dolari.

Așa-numita criză a rublei a provocat daune grave economiilor vecine și a transmis unde de șoc prin sistemul financiar global, inclusiv pierderi uriașe pentru fondul de hedge din SUA Long-Term Capital Management.

Riscurile unui astfel de context

Rusia și-a consolidat poziția financiară în ultimii ani, ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014, guvernul deținând excedente bugetare și reducându-și dependența de dolarul american.

Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), pasivele externe ale Rusiei – bani datorați creditorilor de către guvern, companii și gospodării – au scăzut de la aproximativ 733 de miliarde de dolari în 2014 la aproximativ 480 de miliarde de dolari. Dintre acestea, 135 de miliarde de dolari urmează să fie plătiți creditorilor în termen de un an.

Cu toate acestea, suma datorată de guvern este relativ mică. Statul are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligațiuni în valută străină denominate în dolari și euro – minuscule în comparație cu dimensiunea economiei sale și cu alte țări. Investitorii străini dețin, de asemenea, datorii rusești de 28 de miliarde de dolari exprimate în ruble.

Companiile rusești sunt însă mai afectate, ele având puțin sub 100 de miliarde de dolari în obligațiuni internaționale.

Viitorul economic al Rusiei

Datoriile neplătite vor face ca, pe viitor, împrumuturile să fie mult mai dificile și costisitoare. Cu toate acestea, Rusia este deja izolată pe scena globală după invazia Ucrainei. De asemenea, guvernele occidentale au împiedicat statul rus să strângă bani pe piețele de capital, inclusiv în Londra și New York.

Potrivit IIF, sancțiunile care cresc costul finanțării ar putea afecta poziția financiară a guvernului, forțând Moscova să reducă cheltuielile sau să majoreze taxele.

Cu toate acestea, mulți economiști, inclusiv Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au sugerat că legăturile financiare ale Rusiei cu restul lumii sunt mici și nu au importanță sistemică.