Florin Cîțu vrea ca alegerile din 2024 să aibă loc în același timp. „În 2024 sunt patru tipuri de alegeri, toate costisitoare”

Anul viitor, în 2024 statul român trebuie să organizeze, la termen, toate cele patru tipuri de alegeri: locale, europarlamentare, prezidențiale și parlamentare, iar președintele Partidului Național Liberal (PNL), Florin Cîțu, ar vrea ca acestea să fie comasate, iar în acest sens dă asigurări că va fi găsită soluția juridică optimă, având în vedere decizia Curții Constituționale, care prevedea că organizarea simultană a scrutinurilor locale și parlamentare încalcă legea fundamentală.

Întrebat de jurnaliști dacă alegerile din 2024 ar putea fi comasate, ar putea avea loc în același timp, președintele PNL a spus că își dorește acest lucru și, atunci când un jurnalist a precizat că o decizie a CCR interzice asta, el a dat asigurări că se va găsi soluția, dacă există o voință politică.

VIDEO Ion Cristoiu: Președintele României s-a fotografiat cu un Donald Trump de carton – Un nou scandal de haz și groază declanșat de Nicușor Dan

09:44

SĂNĂTATE Cseke Attila, apel pentru vaccinarea antigripală. Cine beneficiază de gratuitate

09:19

„Eu așa doresc. Deciziile CCR sunt interpretate. Vă spun că vom avea calea legală, dacă există voință politică, ca în 2024, legal să avem alegeri parlamentare și …”, spune Florin Cîțu.

Întrebat care ar fi avantajul, el spus că e vorba d emai puține costuri pentru România.

„În 2024 sunt patru tipuri de alegeri, toate costisitoare. Și atunci, vă dați seama, dacă reușim să comasăm, mai puține costuri”, conchide liderul PNL.

„Veți vedea soluția”, a spus Florin Cîțu, comentând decizia CCR.

Acesta a fost dată, în ianuarie 2012, după ce Emil Boc – acum primar PNL – pe atunci premier din partea Partidului Democrat Liberal (PDL), a făcut această propuunere, iar sesizarea de neconstituționalitate a fost depusă atunci de parlamentari ai Partidului Social Democrat (PSD) și ai Partidului Național Liberal.

La câteva zile de la această decizie, în 6 februarie 2012, Emil Boc și-a depus mandatul, iar Cătălin Predoiu a fost desemnat premier interimar de către președintele Traian Băsescu.

Ce a decis CCR

Costurile ridicate și posibilul impact negativ asupra finanțelor țării au fost invocate și acum 10 ani de Executiv, care a transmis, la solicitarea judecătorilor constituționali, care ar fi economia la buget: costurile publice pentru organizarea celor două categorii de alegeri la date diferite erau estimate la cca. 348,5 milioane lei, în timp ce, la aceeaşi dată, ar fi costat cca. 191,7 milioane lei), astfel că suma economisită era de cca 156,8 milioane lei. „Aceste date nu au adus elemente concludente, în raport cu expunerea de motive a legii, care să justifice organizarea alegerilor parlamentare şi locale la aceeaşi dată”, a hotărât atunci CCR, în Decizia nr 51 din 25 ianuarie 2012.

Totuși, primul argment al CCR a fost complexitatea procesului pentru alegători: „Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor.”

Un alt argument vizează încălcarea dreptului de a fi ales, mai concret, e vorba de posibilitatea care ar fi astfel eliminată ca cei care au candidat și au câștigat sau nu mandate la alegerile locale să poată candida pentru un loc în Parlament: „Curtea mai reţine că organizarea la aceeaşi dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituţie. Aceasta întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local (primar sau preşedinte de consiliu judeţean) să îşi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite. Or, legea criticată prevede că, în cazul organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Parlament la aceeaşi dată cu alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, o persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de primar şi pentru un mandat de deputat sau de senator şi nici pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi pentru un mandat de deputat sau de senator”.