Dieta lui Decebal | Ce mânca regele dacilor, în urmă cu mai bine de 2.100 de ani

Despre dieta dacilor se știu puține lucruri, deși romanii au scris cărți de bucate, dintre care unele s-au păstrat până în ziua de azi. Mai mult, au pictat pe pereții vilelor lor diferite scene de banchet, unde apar mâncărurile consumate în mod obișnuit. Cu toate acestea, grecii și romanii nu au menționat mai nimic despre obiceiurile culinare la daci.

Historia.ro a recurs la arheologie și la alte științe, pentru a încropi o imagine despre ce mâncau și ce beau strămoșii noștri daci, în frunte cu regele Decebal.

FLASH NEWS Fost ministru PSD propune o comisie de anchetă care să verifice finanțarea sindrofiei de lux a USR-iștilor, la Paris. „Să fie transparență totală”

00:16

FLASH NEWS Chirurg și fost manager al spitalului din Craiova, condamnat la doi ani și jumătate de închisoare după o intervenție care a cauzat moartea pacientului

23:45

Astfel, aflăm că dieta dacilor era formată din produse vegetale, alături de care se consumau brânzeturi, pește, carne de vânat sau de animale domestice, pâine.

Se foloseau, după gust, sarea, muștarul, ceapa, usturoiul, hreanul și diverse uleiuri. Prin amestecul unora dintre ingredientele menționate mai sus se găteau fierturi, terciuri, supe, tocane, fripturi. Lactatele erau consumate sub formă de lapte proaspăt, brânză, unt, iaurt.

Pentru preparare se foloseau râșnițe și mojare din piatră, gătitul se făcea în aer liber sau în interior, pe vetre din piatră și lut, la proțap etc. Pentru păstrarea alimentelor se foloseau gropi săpate în stâncă sau în pământ, care erau apoi arse și deveneau locuri optime pentru a păstra cereale, legume etc.

Hrana provenea din agricultură, creșterea animalelor, culesul plantelor, fructelor, rădăcinoaselor, din pescuit și vânătoare, iar dacii păstrau alimentele, prin procedurile de sărare și afumare.

Agricultura era ocupația păturii de jos, care avea drept rol să lucreze pământul și să culeagă roadele. În acest context, au fost descoperite de arheologi, detectoriști și braconieri arheologici mai multe unelte agricole precum cosoare, sape, securi, greble, brăzdare de plug etc. Unele dintre acestea puteau fi folosite de țăranii daci în luptă, având rol de apărare.

Zonele întinse de câmpie și de deal din Dacia ofereau un mediu propice agriculturii. Se cultivau cereale precum grâu, mei, orz, secară, ovăz. Din acestea se făceau terciuri, în amestec cu diverse alte ingrediente, iar din făina de mei și orz se făcea un fel de mămăligă.

Dintre leguminoase se distinge lintea, folosită, se pare, în cantități importante, bobul, mazărea și năutul. Alte legume cultivate sau culese erau varza, ciupercile, spanacul, măcrișul, leurda (primăvara), loboda, ștevia, napii, morcovii și altele. Fructele consumate erau strugurii, merele, prunele și fructele de pădure, culese din vastele păduri din Dacia.

Creșterea animalelor își avea și ea aportul său la dieta dacilor, datorită proteinelor conținute de carne. Se creșteau oi, capre, vaci, porci, iepuri, păsări de curte. Probabil, apicultura era practicată la scară largă, dar există dovezi arheologice că dacii mâncau și câini.

Pescuitul se făcea în râuri, în Dunăre și în mare, de pe mal sau din ambarcațiuni, cu undițe simple, ale căror cârlige au fost găsite în mare număr în arheologie sau/și cu vârșe, ale căror greutăți au fost de asemenea găsite în șantiere arheologice.

O parte a cărnii provenea din vânătoare, de la păsări și animale mici – veverițe, iepuri – la animalele mari – bouri, cerbi, urși, căprioare, mistreți. Blănurile, pieile, tendoanele și chiar oasele erau utilizate apoi în gospodărie pentru diverse activități.

Pentru mâncat existau străchini de lut și celebrele „fructiere“, care erau de fapt farfurii cu picior (piciorul avea și rolul de mâner). Mobilier pentru mâncat exista probabil doar în locuințele și turnurile-locuință ale nobilimii: mese, bănci.

Din vița-de-vie se făcea vin, probabil foarte tare, la fel ca la ceilalți barbari, care era îndoit cu apă, în vase mari de ceramică. Celebra tăiere a viilor de către Burebista s-ar putea, însă, să aibă o conotație religioasă, nefiind menită neapărat să oprească consumul de alcool și toate problemele care decurg din consumul exagerat.

Cu siguranță se făcea și bere din cereale, probabil și cidru. Miedul era și el cunoscut și consumat. Din vin se făcea și oțet. Din plantele medicinale, bine cunoscute de către daci, se făceau ceaiuri și fierturi care ajutau organismul. Nu trebuie ignorate importurile de vin, ulei de măsline, probabil fructe exotice, dându-se la schimb miere, ceară, sclavi și diferite alte produse.